Azerbaidjanul a devenit cunoscuta datorita rezervelor de petrol si gaze si cele mai mari companii din domeniu activeaza acolo. Tara caucaziana vrea sa atraga tot mai multe investitii, insa mediul sau de afaceri este caracterizat de birocratie excesiva si aplicarea legii se face intr-un mod neuniform. In aceste conditii, ce poate oferi Azerbaidjanul companiilor romanesti si ce ar putea sa faca in tara noastra companiile azere? Intra in articol pentru a citi despre avantajele si dezavantajele investitiilor in Azerbaidjan si despre experientele romanilor care au avut de-a face cu aceasta tara.
Informatia pe scurt
- Azerbaidjan este de aproape trei ori ma mica decat Romania, populatia este de 9 milioane locuitori. Tara e cunoscuta pentru petrol si gaze, pentru conflictul din Nagorno-Karabah si pentru ca in 2012 a organizat Eurovisionul.
- Rapoarte internationale arata ca mediul de afaceri este dificil, iar documentele vamale se obtin foarte greu. Regimul Aliyev a fost criticat pe plan international, fiind considerat autoritar si represiv cu disidentii.
- La Baku s-a infiintat Camera de Comert Azerbaidjan-Romania care-si propune sa atraga companii romanesti pe piata azera.
- Oficialii romani au prezentat azerilor o serie de proiecte locale de infrastructura, sperand ca acestia vor fi interesati sa construiasca autostrazi in tara noastra.
- Statul azer spune ca cei care vin sa faca afaceri pot profita de un TVA scazut, de scutiri de taxe si de un sistem de e-guvernare bine pus la punct.
- Camera de Comert de la Baku a fost fondata de 16 companii, mai ales din domenii precum energie, industrie si IT.
- Parerile oamenilor de afaceri romani difera mult. Unii spun ca in Azerbaidjan este usor sa patrunzi, altii spun ca e aproape imposibil.
- Un mare minus tine de faptul ca multi afaceristi azeri nu cunosc nicio limba de circulatie internationala, sfera lor de activitate fiind in Rusia si Turcia.
- Azerbaidjanul face anual schimburi comerciale de peste 35 miliarde dolari, din care exporturile reprezinta doua treimi. Valoarea schimburilor comerciale cu Romania este de sub 100 milioane dolari/an.
Azerbaidjan, privire generala
Azerbaidjanul, tara considerata de unii ca fiind in estul Europei, iar de altii ca fiind in vestul Asiei, s-a dezvoltat enorm in ultimii 10 ani datorita rezervelor de petrol si gaze si datorita conductelor prin care aceste resurse merg spre Turcia. Tara e cunoscuta pentru conflictul cu Armenia pe tema regiunii Nagorno-Karabah dar si pentru ca in 2012 a organizat Eurovisionul, prilej de mandrie nationala imensa, dar si de mediatizare negativa pe plan international dupa ce o serie de blocuri de locuinte au fost daramate pentru a se face loc salii unde s-a tinut concursul.
Acum, in conditiile in care Azerbaidjanul realizeaza anual schimburi comerciale de peste 35 miliarde dolari, iar cele cu Romania nu reprezinta nici 0,3% din aceasta suma, autoritatile azere si romane au decis sa deschida o camera de comert Azerbaidjan-Romania la Baku, capitala azera.
Pentru asta s-a format o delegatie de politicieni, jurnalisti si de reprezentanti a 16 companii romanesti, cele mai multe din energie si tehnologie, pentru a se pune bazele acestei Camere de Comert si pentru a purta discutii cu diverse companii azere mari, cum ar fi binecunoscuta SOCAR, parte a unor proiecte energetice de anvergura precum TANAP.
Azerbaidjan, partea intunecata - Coruptie, birocratie, feudalism
Tara, cu o suprafata de trei ori mai mica decat Romania si o populatie de 9 milioane de locuitori, este condusa de Ilham Aliyev, fiul lui Heydar Aliyev, figura autoritara care a marcat perioada dintre 1970 si 2003, interval in care tara si-a castigat independenta, dar a pierdut si teritorii in favoarea Armeniei. Regimul lui Ilham Aliyev a fost descris de multi ca fiind unul foarte autoritar, chiar de tip feudal, pe motiv ca doar cateva persoane controleaza aproape toata avutia tarii.
Intr-un articol publicat in vara lui 2012 in Financial Times sunt citati diversi sefi ai unor fonduri de investitii care spun ca in tara caucaziana coruptia este endemica, piata de capital este foarte putin dezvoltata si la fel si sectorul de stat.
Pe de alta parte, intr-un raport al Centrului International de Comert de la Geneva se mentioneaza ca mediul de afaceri este caracterizat printr-o birocratie excesiva in sectoarele non-petroliere, iar legislatia este aplicata neuniform. Se adauga apoi faptul ca procedurile de import si export sunt mari consumatoare de timp si ca Azerbaidjanul este printre tarile unde se obtin cel mai greu documentele vamale, lucru extrem de daunator unui business.
In plus, in diverse articole aparute in publicatii economice de prestigiu se mentioneaza ca in multe cazuri, pentru proiecte mari nu se fac licitatii asa cum se obisnuieste in tarile cu traditie economica indelungata, iar asta a facut ca mari companii cu proiecte bine puse la punct sa ramana cu "buza umflata" din cauza actiunii diverselor grupuri de interese.
Totusi, un lucru e clar: sume uriase au fost investite in infrastructura, astfel incat in capitala Baku exista chiar si sosele cu sase benzi, orasul si cladirile sunt luminate excesiv, iar benzina costa de trei ori mai putin decat in Europa.
Azerbaidjan contraataca - Proceduri simplificate, scutiri de taxe, sectoare privilegiate
Statul azer nu vrea insa sa ramana cunoscut doar pentru caracterizarile negative, iar AZPROMO, asociatia de promovare a investitiilor, a prezentat presei si oficialilor romani la Baku, prin intermediul presedintelui Rufat Mammadov, mai multe motive care ar trebui sa-i incurajeze pe cei care vor sa investeasca in tara. O firma se poate deschide in trei zile, TVA-ul este de doar 18%, exista servicii extinse de e-guvernare, iar in agricultura companiile sunt scutite de impozit pe profit, spunea Mammadov.
In ce sectoare merita investit in Azerbaidjan? Cei de la AZPROMO spun ca sectoarele cele mai promitatoare ar fi agricultura, energia regenerabila, turismul, IT-ul si industria chimica. Seful asociatiei spune ca procedurile s-au simplificat cand e vorba de business si adauga ca in ultimii zece ani economia a crescut atat de mult incat rata saraciei a scazut de la peste 40%, la 6%
Autoritatile romane invita companiile azere sa ne faca autostrazi
"Presedintele Aliyev mi-a spus ca Romania este cel mai bun prieten al Azerbaidjan-ului in Europa", a spus Valeriu Zgonea, presedintele Camerei Deputatilor, la deschiderea camerei de comert Azerbaidjan-Romania, la Baku. El a admis ca cifrele privind schimburile comerciale dintre cele doua tari "nu sunt cele mai bune" si a spus ca tocmai de aceea trebuie gasite proiecte pentru ca acestea sa creasca.
Dar in ce domenii vad romanii o crestere? Dan Sova, ministrul pentru proiecte de infrastructura, explica. "Am dat ambasadei azere o prezentare cu 15 mari proiecte din Romania si in curand vom trimite alte 25 (...) Aveti doua - trei companii specializate pe constructia de autostrazi si as fi fericit daca ele ar veni in Romania", a spus Dan Sova.
Schimburile comerciale dintre Romania si Azerbaidjan au fost in 2011 de 95 milioane dolari, din care 33,3 milioane au fost exporturi ale tarii noastre catre Azerbaidjan, iar restul produse trimise de statul azer catre Romania. In primele 11 luni din 2012 valoarea totala a schimburilor comerciale a scazut cu 17%.
Cum vad afaceristii romani Azerbaidjanul: de la optimism, la neincredere
La Baku au fost invitate 15 companii romanesti ai caror reprezentanti s-au intalnit cu companii azere. Care au fost concluziile? Companii precum UTI si Siveco au deja afaceri in Azerbaidjan, si ele au fost prezente la forum, insa si altele au incercat marea cu degetul in capitala situata pe malul Marii Caspice, sperand sa obtina pe viitor un contract in tara caucaziana.
Cum te poti descurca insa intr-un mediu de afaceri destul de dificil precum cel azer? "Nu ne e frica de mediul de afaceri dificil, facem afaceri in China si acolo este foarte greu mai ales din cauza diferentelor culturale mari.(...) Pentru a intra intr-o tara straina trebuie sa ai timp si bani, noua ne-au trebuit trei-patru ani pana am reusit sa facem primul contract", a spus Corneliu Bodea, vicepresedinte al companiei de aplicatii industriale si inginerie tehnologica Adrem Invest care este prezenta si in alte tari mai speciale, cum ar fi Uzbekistan.
El a mai precizat ca este doar intr-o vizita exploratorie in Azerbaidjan, insa daca se va decide intrarea in piata, solutia ar fi gasirea unui reprezentant local care sa promoveze produsele si sa cunoasca foarte bine mediul de afaceri local. Reprezentantul Adrem a exclus intrarea pe cont propriu a companiei pe piata azera.
Au fost insa prezenti si directori romani foarte foarte optimisti, oameni grei din industrie care sustin ca in tara caucaziana climatul economic este mai bun decat in Romania.
"Azerbaidjanul este o tara cu o legislatie perfect adaptata pentru a desfasura activitati in absolut toate domeniile. Birocratie excesiva este in Romania, nu la azeri", e de parere Gabriel Comanescu, presedinte al Upetrom, companie care a deschis de zece ani birou de reprezentanta si vrea sa-si extinda afacerile fiindca piata azera este promitatoare
Ce am avea de invatat de la azeri? "La azeri imi place foarte mult nationalismul. Noi in Romania nu stim sa iubim companiile romanesti, ei stiu insa sa iubeasca companiile azere si capitalul azer", crede Gabriel Comanescu.
La polul opus se situeaza directorul Electromagnetica, Eugen Scheusan, care este prudent si atrage atentia ca nu e deloc usor de intrat pe piata azera: "Contrar teoriilor din diverse carti, exportul nu se face cu exportatorul care se da jos din avion, vine la forum si acolo incheie contractul. De obicei marii exportatori ai lumii o iau intai cu diplomatia, se intalnesc cu autoritatile locale, cu cele centrale, trateaza cu ele, participa la programe nationale (...) Dupa ce treci de aceste etape si creezi o imagine favorabila a tarii de origine poti apoi sa incepi activitatea. (...) Altfel, este destul de greu pentru companiile romanesti sa intre pe aceasta piata".
Datele arata ca in Azerbaidjan activeaza opt companii romanesti, in timp ce aici sunt 46 de companii azere, cea mai cunoscuta fiind SOCAR, ce detine 14 benzinarii in tara.
O piedica lingvistica ce atarna greu
La forumul de la Baku, directorii companiilor romane au putut sta fata in fata de vorba cu azerii la masute pentru a vorbi despre eventuale deal-uri. Probabil ca niciun afacerist realist nu s-ar fi asteptat sa prinda un contract de la prima intalnire, insa o alta pieidca a ingreunat lucrurile: oamenii de afaceri azeri nu prea cunosc limbi de circulatie internationala, ci doar rusa si turca.
Lucrul e de inteles, tinand cont ca e o societate unde spre exemplu filmele si emsiunile sunt dublate si nu apar deci subtitrari, iar afaceristii au o "scuza", mai ales ca Rusia si Turcia au fost, sunt si vor fi regiuni de baza pentru business-ul azerilor.
Ca strain, in Azerbaidjan este foarte foarte greu sa gasesti pe cineva care sa vorbeasca engleza, cat despre germana, franceza sau spaniola, nici nu se pune problema. Evident ca se poate rezolva totul cu interpreti, insa asta adauga timp si bani si complica lucrurile cand ai de-a face cu institutiile statului. Desigur ca nu este un capat de tara. In timp lucrurile se vor schimba, iar afaceristii azeri vor deprinde si limbi de circulatie internationala, dar asta va lua cativa ani.
"De licitatii nu afli de pe internet, stand in biroul din Bucuresti"
Care e totusi rolul acestei camere de comert si ce ar putea ea sa faca? Seful Upetrom a rezumat scopurile noi Camere de Comert.
"Perspectivele sunt foarte mari, trebuie sa stabilim prezenta pe piata Azerbaidjanului, deschidem aceasta camera de comert si fiecare dintre companiile fondatoare trebuie sa-si delege personal si sa inceapa sa-si formeze relatii pe piata, sa participe la licitatii...A afla de licitatii nu inseamna sa stai in biroul din Bucuresti si sa le gasesti pe internet, trebuie sa fii aici in piata", a explicat Gabriel Comanescu, presedinte al Upetrom, intentiile noii camere de comert. El a adaugat ca intrarea e deschisa oricarei companii si in niciun caz extinderea nu se opreste la companiile fondatoare.
Iata cele 16 companii fondatoare:
Upetrom, FEPA Barlad, Electromagnetica, Siveco, UTI,TotalGaz, Romgaz, Transgaz, Delta ACM, AEM, Bilga Prest Development, Adrem, Armax Gaz, Centrul pentru Servicii de Radiocomunicatii, Eximbank si AMI Communications (co-organizator al evenimentului).
Azerbaidjan, o tara cu prieteni neobisnuit de diversi
Azerbaidjan, desi este tara islamica, are legaturi bune cu Israelul, face numeroase afaceri cu Rusia, vrea sa intre pe tot mai multe piete ale UE si investeste masiv in proprietati la Londra. Cand e vorba de tarile care au investit cel mai mult acolo anul trecut, Marea Britanie, SUA, Japonia si Germania sunt pe primele locuri. Principalele destinatii de export sunt Italia, Israel si Indonezia, iar la import principalii parteneri sunt Turcia, Rusia si Germania.
Nu e o surpriza ca petrolul si produsele conexe sunt de departe cel mai important element la export, iar cifrele sunt elocvente: exporturile acestor produse au depasit 16 miliarde dolari in primele noua luni, iar sectorul de pe locul secund, gazele naturale au contat cu numai 424 milioane dolari.
In 2011 tara a realizat schimburi comerciale de peste 36 miliarde dolari, din care exporturile au depasit 26 miliarde dolari.
O piata dificila, o misiune extrem de grea pentru afaceristii romani
Azerbaidjanul e o tara influentata de multe culturi, de cea rusa si de cea turca mai ales, iar ambitia ei este sa aiba o ascensiune in stil Dubai si dovada este modul agresiv in care azerii se promoveaza in Europa. Totusi, birocratia este inca mare, foarte putini oameni controleaza parti mari ale economiei, iar licitatiile nu sunt mereu organizate ca la carte sau, mai rau, nu sunt organizate deloc.
Insa, autoritatile de la Baku vor sa schimbe lucrurile, gigantii petrolieri activeaza pe plan local, iar in cativa ani birocratia si alte lucruri negative ar putea sa se mai diminueze.
0
1
