Guvernul a adoptat un proiect de lege pentru transpunerea directivei de combatere a spălării banilor

de Claudiu Zamfir     HotNews.ro
Joi, 31 mai 2018, 22:13 Economie | Companii


Bani
Foto: Pixabay
Guvernul a ales calea mai lungă, a proiectului de lege, și nu pe cea mai rapidă, a ordonanței de urgență, pentru transpunerea Directive europene 2015/849 pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

În ședința de joi, Executivul a adoptat proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului inițiat îm mai 2017 de Oficiul Național de Combatere a Spălării Banilor, care ar urma să transpună cea de-a patra directivă de combatere a spălării banilor.

Fostul agent guvernamental al României la Curtea de Justiție a UE, Răzvan Horațiu Radu, a avertizat, săptămâna trecută, că România riscă să fie dată în judecată de Comisia Europeană la CJUE, într-o procedură de infringement, pentru neadoptarea legii de transpunere în legislația națională a acestei directive.

„Aș menționa dintre acestea directiva privind calitatea benzinei și a motorinei și pe cea privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, unde numai o minune sau bunăvoința Comisiei Europene ne pot scăpa de sesizarea Curții și obligarea la plata de sancțiuni. Sunt acte normative europene a caror transpunere a fost întârziată inexplicabil la nivel intern”, a spus fostul subsecretar de stat din Ministerul de Externe.

Statele membre UE, inclusiv România, aveau termen 26 iunie 2017 pentru transpunerea directivei.

Mai departe, pentru a scăpa de infringement, România are nevoie ca proiectul de lege promovat de Guvern să treacă de cele două Camere ale Parlamentului. O cale mai rapidă ar fi fost adoptarea de către Guvern a unei ordonanțe de urgență cu prevederile acestui proiect de lege. Ordonantele de urgență se trimit la Parlament și se publică ân Monitorul oficial, intrând astfel în vigoare mult mai repede, înainte să fie aprobate de Legislativ.

Acțiunile la purtător - declarate la Registrul Comerțului

Una dintre prevederile proiectului de lege, în forma în care a fost inițiat de Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor este ca persoanele care au acțiuni la purtător să fie declarate la Registrul Comerțului:

  • „Persoanele juridice şi construcţiile juridice înregistrate pe teritoriul României sunt obligate să obţină şi să deţină informaţii adecvate, corecte şi actualizate cu privire la beneficiarul lor real, inclusiv detaliile intereselor generatoare de beneficii deţinute.

  • Informaţiile sunt înregistrate într-un registru central organizat la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului pentru societăţile comerciale, la nivelul Ministerului Justiţiei pentru asociaţii şi fundaţii, la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în cazul fiduciilor, respectiv la nivelul Depozitarului Central în cazul societăţilor listate pe pieţe reglementate.


  • Noţiunea de beneficiar real include (cel puţin), în cazul societăţilor constituite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 31/1990, persoana sau persoanele fizice care deţin ori controlează în cele din urmă o persoană juridică prin deţinerea, în mod direct sau indirect, a pachetului integral de acţiuni ori a unui număr de acţiuni sau de drepturi de vot suficient de mare pentru a-i asigura controlul, inclusiv acţiuni la purtător. Acest criteriu este considerat a fi îndeplinit, de exemplu, în cazul deţinerii a cel puţin 25% din acţiuni plus o acţiune, sau în cazul în care, în calitate de asociat sau acţionar al respectivei societăţi, o persoană dispune de puterea de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere sau supraveghere. Prin excepţie, identificarea beneficiarului real nu se realizează pentru persoane juridice care deţin sau controlează o societate constituită potrivit dispoziţiilor Legii nr. 31/1990 republicată cu modificările şi completările ulterioare, dacă acţiunile acestora sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată şi care este supusă unor cerinţe de publicitate în acord cu cele reglementate de legislaţia comunitară ori cu standarde fixate la nivel internaţional”.

De asemenea, la evaluarea riscurilor de spălare de bani şi finanţare a terorismului se va lua în considerare ca factor de risc și societățile care au acționari mandatați sau acțiuni la purtător.

În România, un caz de firmă cu acțiuni la purtător a fost cel al societății de construcții de drumuri Tel-Drum. Procurorii DNA l-au acuzat pe președintele PSD Liviub Dragnea ca fiind cel care controla de fapt Tel-Drum, dar acesta a negat mereu vreo legătură cu firma.

În schimb, proiectul proiectul de lege privind combaterea spălării banilor, în forma  propusă de ONCSB i-ar putea afecta și pe românii din străinătate care trimit bani acasă.

Textul prevede că orice bancă sau serviciu de transfer de bani are obligaţia să transmită în maximum 3 zile raportul pentru orice remitere de bani mai mare de 1.000 de euro. Cele mai multe tranzacţii între persoane fizice au loc între românii din străinătate şi rudele de acasă, definite drept remitenţe, a semnalat publicația G4Media.









2557 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Romanii din strainatate (Joi, 31 mai 2018, 22:57)

    Mulpha [utilizator]

    Oare cu ce-i afecteaza pe romanii din strainatate ? Cati muncitori trimit sume mai mari de 1000€ intr-un singur transfer ?
  • 0 (0 voturi)    
    Prioritati (Joi, 31 mai 2018, 23:45)

    imi_pasa_de_romania [utilizator]

    Combaterea spalarii banilor vs mascrarea justitiei?
    Poate daca UE ne lasa sa mai si spalam bani, se mai prioritiza.... Sau daca Dracnev era acuzat de spalare de bani bagau niste amendamente cu dedicatie mustacioasa.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version