În primul rând, bugetul pe 2021. Imediat după instalare, noul Executiv trebuie să pună la punct proiectul de lege privind bugetul pe 2021, mai exact modul în care vor fi împărțiți bani pe sectoare, pornind de la țintele macroeconomice pe care le vor stabili prin programul de guvernare. Este o misiune mai dificilă decât în alți ani, având în vedere că pandemia a cam dat peste cap economia, iar cifrele cu care va fi încheiat anul 2020 nu sunt îmbucurătoare: deficit bugetar de peste 9% și scădere economică de peste 4%.
De la aceste cifre trebuie să pornească discuțiile partidele aflate care vor forma guvernarea, PNL, USRPLUS și UDMR. În programul de guvernare prezentat în campania electorală, PNL a stabilit pentru 2021 un deficit bugetar de 6,7% față de 9,1% în 2020. Acest lucru ar însemna o ușoară creștere a veniturilor și o reducere semnificativă a cheltuielilor. Liderii PNL au promis în mai multe rânduri că nu se vor atinge de actualele taxe și impozite, adică nu le vor crește și nici nu vor inventa altele. Practic, trebuie să se bazeze pe ce există acum. Tot în programul de guvernare al PNL mai găsim o creștere economică mai mult decât optimistă pentru 2021. PNL vede o creștere a PIB de 4,9% față de o scădere de 4,2% în 2020.
Există mare probabilitate ca proiectul de buget pe anul viitor să se bazeze pe aceste cifre, în condițiile în care USR nu a avansat vreo țintă macroeconomică în programul lor de guvernare.
A doua urgență. În timp ce se ocupă de buget, Guvernul va trebui să gestioneze și problemele de sănătate legate de pandemie. Având în vedere că imediat la începutul anului viitor sunt așteptate primele doze de vaccin anti-Covid, Guvernul trebuie să pună bine la punct campania de vaccinare. Există deja o strategie, care a și fost publicată în Monitorul Oficial, însă este foarte importantă punerea ei în aplicare. Va fi importantă și campania de informare, mai ales că ia avânt un periculos curent antivaccinist. Nu este exclus să auzim mult zgomot venit din partea noului partid- AUR, care a crescut într-o lună cât altele în ani, hrănindu-se și cu nemulțumirile oamenilor legate de măsurile anti-COVID. Pentru AUR va fi o bună ocazie să se remarce în fața publicului larg, nu doar în nișa lor. De aceea, noul Guvern va trebui să pregătească fără cusur punerea în aplicare a strategiei de vaccinare. Vezi aici strategia de vaccinare.
A treia urgență. Odată cu reducerea numărului de cazuri de coronavirus, Guvernul trebuie să se gândească la redeschiderea școlilor. Semestrul I este pierdut din acest punct de vedere, având în vedere că se încheie pe 30 ianuarie, iar până atunci va fi și o vacanță de iarnă de trei săptămâni. Guvernul ar putea pregăti, în perioada imediat următoare, redeschiderea pentru Semestrul II. Pe partea de educație este mult de muncă, în condițiile în care pandemia a dat peste cap întreg sistemul de învățământ. Trebuie găsite soluții pentru recuperarea materiei de către elevii care nu au avut acces la cursurile online, mai ales a celor pe care îi așteaptă evaluarea națională sau examenul de bacalaureat.
A patra urgență. Trebuie definitivat Planul de Rezilienţă şi Redresare. Guvernul PNL a pus în dezbatere publică un proiect, însă atât USR-PLUS, cât și UDMR, doresc modificări și completări ale acestuia. UDMR ar vrea mai multe proiecte de infrastructură în zona Transilvaniei, iar USR a transmis încă din noiembrie că va cere refacerea acestui plan. USR spune că vrea mai mulți bani în dezvoltarea de noi tehnologii, în digitalizare și în tranziția verde. Planul pus în dezbatere de Guvernul PNL este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României, cu un total alocat de 30,44 miliarde euro (prețuri 2018), respectiv de 33, 009 miliarde euro (prețuri curente). Din suma aferentă granturilor, 70% ar urma să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări.
A cincea urgență. Modificarea Legii Offshore. Investițiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră sunt blocate de doi ani din cauza unei legi care nu favorizează deținătorii de licențe petroliere. Guvernul PNL a susținut în mai multe rânduri că nu poate trimite în Parlament un proiect de modificare a Legii Offshore din cauza lipsei unui consens politic, motiv pentru care așteaptă o nouă majoritate. Investițiile din Marea Neagră au devenit o urgență. Practic, acele gaze trebuie exploatate cât mai rapid, în condițiile în care ele ar urma să își piardă valoarea dacă mai stau mult pe fundul mării. Uniunea Europeană pune accent pe energia din surse regenerabile și vede hidrogenul ca sursă a viitorului, în timp ce gazele au primit statut de combustibil de tranziție, urmând să se investească din ce în ce mai puțin în acest sector.
Potrivit UE, consumul de gaze naturale trebuie diminuat în următoarele decenii, iar până în 2050, să fie înlocuit cu energie din surse regenerabile. România a așteptat periculos de mult cu exploatarea resurselor de gaze. Ar putea ajunge în situația ca aceste gaze să nu mai valoreze atât de mult încât să merite investiții în extracția lor. Pe de altă parte, Guvernul PNL a demarat un program național, în valoare de 900 de milioane de euro, de racordare a populației și consumatorilor non-casnici la rețeaua inteligentă de distribuție a gazelor naturale. Pe acest program, consumul anual ar urma să se majoreze cu circa 4,4 mld mc, față de 10 mld cât este acum.
19
12
