În ultimii ani cartierul Floreasca a trecut printr-un proces de revitalizare menit să readucă în atenția locuitorilor, dar și a turiștilor, puncte de interes precum lacul Floreasca și zona adiacentă, parcul cu același nume, precum și paleta variată de experiențe gastronomice și de shopping existentă. Cine trecea acum câțiva ani pe lângă intersecția bulevardului Mircea Eliade cu Calea Floreasca era frapat de zona în paragină în care se transformase unul dintre simbolurile industrializării României, cunoscuta Hală Ford.
Dată uitării după căderea regimului comunist, zona care adăpostește un monument istoric a intrat în atenția dezvoltatorului One United Properties, care și-a propus să restaureze Hala Ford și să o readucă în circuitul orașului, printr-un amplu proiect de regenerare urbană, cu o Valoare brută de dezvoltare (GDV) de 90 de milioane de euro. Acum, la intersecția cunoscutelor străzi bucureștene, se ridică unul dintre cele mai moderne și atrăgătoare ansambluri din București, One Floreasca City, care a devenit deja reper al zonei. În opinia Prof. emerit Dr. Arhitect Dan Șerban, cartierului Floreasca îi lipsea „un centru care să-l polarizeze ca definiție, un centru real de cartier, atât pentru populația locală cât și pentru oraș”. Iar din acest punct de vedere, modul în care One United Properties a ales să abordeze funcțional restaurarea și conversia Halei Ford – care va deveni One Gallery – este exact elementul care va întregi această viziune, care va genera o arhitectură de calitate și, prin caracterul său comercial, se va redeschide publicului, aducând multiple beneficii comunității.
1. Domnule Profesor, Hala Ford este cu siguranță atât un reper pentru istoria economică a României, cât și un moment arhitectural deosebit. Ce înseamnă pentru un astfel de monument istoric să fie achiziționat de un dezvoltator imobiliar și repus în circuitul comercial și public?
Hala Ford este un moment arhitectural de excepție, reprezentând un vârf al arhitecturii industriale interbelice; avem puține exemple rămase, este monument clasa A, cea mai importantă categorie. Trebuie foarte mult curaj pentru ca acest monument să poată fi preluat și achiziționat de un dezvoltator imobiliar, dar este un gest foarte important pentru că repune în circuitul comercial și public un element de valoare.
2. Putem spune că în acest moment acest proiect de restaurare și transformare a Halei Ford este cel mai mare de acest tip din țara noastră? Compania investitor a anunțat o valoare brută de dezvoltare de 90 de milioane de euro.
E greu de spus că este cel mai mare proiect; la nivel de suprafață există și alte încercări, de exemplu la Laminorul, dar aș putea spune că este important pentru că obiectivul Hala Ford este un exemplu extraordinar de conversie, de transformare a acestuia, concomitent cu restaurarea lui. Bineînțeles că suprafața și poziția într-un centru foarte bine definit au o valoare deosebită pentru comunitatea orașului București.
3. Care este conceptul arhitectural ce stă la baza transformării acestui imobil în One Gallery, așa cum se va numi noua clădire? Ce funcțiuni va îmbina?
Conceptul este definit de idei foarte interesante, care au ca sens transformarea obiectivului Hala Ford într-un centru polarizator, fiind definit de ideea spațiilor de coworking, concept store, cu elemente de mall, dar nu în sensul clasic. Interdependența celor două funcțiuni este specială și îl transformă într-un obiectiv important ca atracție atât pentru publicul larg cât și pentru segmentul imobiliar de birouri.
4. Cât de provocator este un astfel de proiect pentru echipa de arhitecți și constructori și care sunt cele mai dificile momente ale acestui proces?
Există foarte puțină experiență în transformarea unor clădiri atât de mari ca suprafață, ca volum, într-un element important de atractivitate publică și de investiție; sigur că provocările sunt foarte mari atât pentru arhitect cât și pentru constructor, în primul rând pentru că lucrările pe monumente sunt pline de neprevăzut. Proiectele, în formula principală de autorizare, reprezintă o anumită atitudine care, pe parcursul elaborării efective, în execuție, se modifică în funcție de elementele care se găsesc la fața locului. De multe ori, acestea sunt ascunse și/sau neprevăzute, provocarea rezolvării lor corecte devenind mai puternică. Este vorba desigur, în primul rând, despre păstrarea elementelor de patrimoniu, care dau sensul clădirii și al funcțiunii pe care a avut-o aceasta și translatarea acestora către contemporaneitate.
5. În ce măsura un astfel de proiect de restaurare și transformare, cum este One Gallery, poate încorpora elemente specifice cladirilor sustenabile?
Desigur că unul din deziderate este actualmente, în secolul 21, transformarea clădirilor în clădiri sustenabile. Crearea de clădiri sustenabile în cadrul unui monument, care presupune intervenția asupra elementelor de construcție pentru o termoizolare mai eficientă, energiile folosite și toată gama de elemente care transformă o clădire într-o clădire sustenabilă sunt dificil de implementat într-o clădire monument, pentru că prevalează elementele de valoare arhitecturală ale clădirii respective. În cele din urmă, sunt posibile intervenții care să ducă spre un grad ridicat de sustenabilitate – de exemplu, în cazul Halei Ford întregul acoperiș va susține panouri solare – dar o clădire istorică nu va avea niciodată gradul de sustenabilitate realizabil pentru o clădire nouă.
6. Au circulat în mediul virtual păreri neavizate, care criticau modul în care fațadele au fost îndepărtate de pe structură, însă înțelegem că acesta este procesul prin care ele vor fi conservate. Ne puteți spune de ce a fost necesară o astfel de intervenție?
Sigur că există întotdeauna o gamă largă de păreri legate de elemente de arhitectură sau funcțiuni de arhitectură, exprimate de persoane mai mult sau mai puțin avizate, însă este foarte important să reținem punctele de vedere ale persoanelor care au calitatea de a emite astfel de păreri. Există la ora actuală, asta fiind o paranteză, o deficiența în acest segment pe toate palierele societății, în sensul că părerile avizate sunt înecate uneori în discuții interminabile pe social media, care diluează importanța subiectului și a dialogului real pe aceste subiecte.
Revenind la subiectul nostru, abordarea prin conservarea fațadelor și îndepărtarea structurii interioare a fost generată de exigențele autorizației de construcție anterioare, în vigoare, care a plecat de la premiza imposibilității utilizării structurii interioare a clădirii, respectiv structura veche, deoarece aceasta era compromisă din punct de vedere tehnic. De asemenea, în studiul istoric și în autorizarea care s-a făcut era precizat că trebuie păstrate fațadele în totalitate, luminatorul și câteva alte elemente din zona sudică de intrare a clădirii, deci intervenția a fost justificată și nu va împieta asupra realizării finale a obiectivului de punere în funcțiune a acestui monument.
7. Care considerați că este impactul economic al restaurării unor imobile istorice din București? Sunt necesare mai multe și mai dese astfel de implicări ale mediului privat?
Evident, sunt necesare mai multe și mai dese astfel de implicări în producerea de evenimente arhitecturale, prin revitalizarea unor monumente istorice; sunt încercări punctuale, pe linie privată, și aici cred eu că este o deficiență, pentru că sunt greu de remarcat, fiind punctuale. Ar fi interesantă o abordare în sens mai larg a unor sisteme de elemente de valoare arhitecturală, pe suprafețe urbane mai mari. Aș da ca exemplu Bulevardul Magheru, care are un front extrem de valoros de arhitectura interbelică, aproape inutilizat și cu foarte mari probleme de a rămâne în picioare. În momentul în care se poate interveni pe un front mai larg, putem să definim acea coerență urbanistică care aduce valoare pentru public. Desigur, există și impactul economic al acestor restaurări, însă ele educă vizual și social; publicul învață să perceapă și arhitectura istorica a orașului, de altă categorie și de altă calitate, determinând astfel alt nivel estetic al vieții urbane.
8. Care vor fi beneficiile pentru comunitatea de locuitori din cartierul Floreasca și nu numai?
Hala Ford nu numai că este un monument de arhitectură extrem de important și cu o valoare excepțională, dar este și poziționat foarte bine din punct de vedere al centrelor de importanță ale Bucureștiului; în acest sens, Cartierul Floreasca s-a înnobilat cu complexul urbanistic realizat de One United Properties, prin blocurile turn cu funcțiuni de locuințe și birouri de o calitate deosebită, care deja definesc zona respectivă.
Importanța acestui pol al Cartierului Floreasca, reconfigurat arhitectural, influența sa vizuală, perceperea zonelor verzi adiacente, constituind în același timp un element polarizator social pentru cartier și nu numai, va aduce beneficii foarte mari atât pentru cartier cât și pentru București. Este un exemplu de dezvoltare urbană de o altă factură funcțională și volumetrică, ce va conduce în final la o atractivitate puternică a acestui obiectiv.
S-a perorat mult timp că se va produce o confuzie de circulație și o aglomerare prin intervenția imobilelor de birouri și locuințe; deja a trecut o perioadă lungă de timp și acest lucru nu s-a întâmplat - din contră, se simte lipsa acestui element încă nefinalizat, Hala Ford, care să creeze acel element polarizator de cartier, necesar la nivelul secolului 21.
9. Care este de obicei destinația preferată pentru clădirile vechi renovate și restaurate? Și care sunt criteriile de care se ține seama când se stabilește destinația finală a clădirilor restaurate? Cum au stat lucrurile în cazul Halei Ford?
Nu putem spune că există o destinație preferată pentru clădirile vechi renovate și restaurate; ele se configurează în funcție de modul în care se prezintă ca spațialitate, ca poziție, ca elemente structurale sau materiale. Unele se pretează pentru hoteluri, altele pentru spații de coworking și centre de cartier, altele au spații mai mari și permit o reinventare a activităților comerciale într-un sens creativ, interactiv.
Criteriile prin care se stabilește destinația finală a unei clădiri restaurate sunt generate de foarte mulți factori; în primul rând este vorba de valoarea investiției, de calitățile și sensul urbanistic al obiectivului în sine; bineînțeles depinde foarte mult și de inspirație și curaj.
În cazul Halei Ford, lucrurile s-au desfășurat destul de direct de la început către această soluție, care să o transforme într-o formulă de coabitare a unui concept store și a unor spatii de coworking, pentru că nu există funcțiuni de acest tip în zona. În general, Cartierul Floreasca a fost gândit ca un cartier liniștit, adică un cartier dormitor - e adevărat, central, cu locuințe de bună calitate și cu vaste spații verzi. Lipsea un centru care să-l polarizeze ca definiție, un centru real de cartier, atât pentru populația locală cât și pentru oraș; din acest punct de vedere, consider că modul în care One United Properties a abordat funcțional restaurarea și conversia Halei Ford este elementul cel mai reușit al conceptului, care va genera o arhitectură de calitate, ce va pune astfel în valoare clădirea istorică, dându-i o nouă viață, mult mai lungă.
Articol susținut de One United Properties
9
10
