Hipermarketurile se plang de sumele pe care le platesc pentru muzica ambientala din magazine

Marţi, 6 noiembrie 2012, 17:02 Economie | Consumator

Marile retele comerciale vor scumpi produsele pe care le comercializeaza pentru a compensa recenta triplare a sumelor pe care le platesc Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania pentru muzica ambientala din magazine, potrivit Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

"Ceea ce ne mai framanta in acest moment sunt monopolurile legale, iar recent toti utilizatorii de muzica ambientala (magazine, restaurante, hoteluri etc) au fost afectati de triplarea practic a redeventelor incasate de Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania (UCMR) pentru muzica ambientala difuzata", a declarat pentru Mediafax Alexandru Vlad, vicepresedintele Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

Daca pana in 2011 un magazin de 15.000 de metri patrati (suprafata medie a unui hipermarket) platea 1.270 de lei pe luna, acum plateste 3.600 de lei, adica 43.200 de lei pe an.

"Inmultiti 3.600 de lei cu 12 luni si apoi cu numarul de magazine de suprafata mare construiti in ultimii 10 ani, iar apoi intrebati-va unde se duc banii respectivi", a adaugat Vlad.

Adrian Iorgulescu, presedintele Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania, spune ca toti banii incasati pentru muzica ambientala din magazine se duc catre autori. Taxele se platesc atat pentru muzica autohtona, cat si pentru cea straina.

"Banii pentru Madonna se duc catre ea, iar cei pentru Michael Jackson catre mostenitorii acestuia", a completat Iorgulescu.

Alexandru Vlad a afirmat ca magazinele platesc drepturi de autor. "Se poate spune si ca Horia Moculescu, Marius Teicu sau Adrian Iorgulescu scumpesc mancarea romanilor", a spus el.

Practic, cele peste 130 de hipermarketuri care functionau la sfarsitul anului trecut platesc acum pentru muzica aproximativ 6 milioane de lei (peste 1,3 milioane de euro).

"Orice cost trebuie acoperit din activitatea curenta, iar acest lucru nu poate fi in niciun caz in beneficiul consumatorului. Legatura cu clientul este foarte simpla: orice comerciant incearca, pe cat posibil, sa-si acopere costurile", a afirmat reprezentantul AMRCR.

El a adaugat ca, spre deosebire de alte state, legislatia romaneasca nu le permite magazinelor sa negocieze cu compozitorii si interpretii care decid sa se dezafilieze de la organismele de gestiune colectiva.

"Acest fapt lezeaza, in opinia mea, insusi dreptul la asociere libera, cat timp autorii operelor muzicale sunt obligati la o asociere fortata. Insasi constitutionalitatea reglementarilor legale in cauza ar trebui temeinic analizata. Sumele pe care toti membrii AMRCR le platesc pentru muzica ambientala sunt foarte mari, in special cele datorate Uniunii Compozitorilor, ele fiind calculate in functie de suprafetele de vanzare ale magazinelor. Avand in vedere ca avem de-a face cu un monopol, chiar daca este vorba de un monopol legal, credem ca un cuvant greu ar trebui sa-l aiba in aceasta disputa si Consiliul Concurentei", a afirmat Alexandru Vlad.

Adrian Iorgulescu a mai spus ca triplarea redeventelor a facut obiectul unor negocieri si ca, oricum, sumele care se plateau inainte erau derizorii.

Vicepresedintele AMRCR afirma ca magazinele nu pot renunta la muzica ambientala, care creaza o atmosfera placuta atat pentru clienti, cat si pentru angajati.

Sunt, insa, si magazine care au renuntat la muzica ambientala.

"Pretul energiei a crescut, pretul alimentelor a crescut, drepturile de autor pentru muzica din magazine au crescut. Fiecare banut in plus ajunge sa se regaseasca in preturile de la raft. Cum, insa, salariile nu urmeaza aceeasi traiectorie, ne straduim pe cat putem sa ne protejam clientii prin preturi cat mai bune, asa ca am preferat sa nu mai dam muzica in magazinele noastre", explica Pawel Musial, director general al Profi Rom Food, care detine reteaua Profi.

Se apropie Craciunul, asa ca doamnele mai in varsta, care clatina nostalgic din cap prin magazine cu cosul in mana ascultand colindele lui Stefan Hrusca, trebuie sa stie ca o parte din banii pe care ii platesc in plus pentru mancare ajung si la el.