Cuvântul cooperativă poate trezi încă amintiri neplăcute în România, țară unde asocierile de producători au fost făcute de comuniști cu forța și la pachet cu naționalizarea resurselor private. E greu însă să negi, în mersul economiei de azi, că unde-s mulți, puterea crește și că atunci când ești un producător mic, lipsit de resurse și cu o marfă care nu valorează prea mult, decât în cantități mari, e greu singur. Nu doar că nu ai acces la resurse suficiente, pentru a produce cât ai vrea, dar nici nu ai acces la marile lanțuri de distribuție, pentru a-ți putea vinde marfa.
Asocierea în cooperative funcționează însă cu succes în multe locuri din lume, inclusiv câteodată și în România. Economistul Corneliu Ionescu, trainer în cadrul programului de educație financiară Banometru, nu doar că a studiat aceste modele de asociere, dar a și oferit consultanță de succes unor cooperative de producători, precum cea de la Vidra, Ilfov, care acum reușesc ceea ce mulți români solicită isteric, uneori, fără să cunoască mecanismele economice din spate: să își vândă legumele românești în supermarketurile „străine” care funcționează la noi, în România.
Corneliu Ionescu a explicat, într-un interviu al campaniei Panorama „Educație de inflație”, cum funcționează cooperativele moderne, ce avantaje și dezavantaje au și ce mentalități și metehne românești stau câteodată în calea succesului unor astfel de inițiative.
Nu doar producătorii se pot asocia în cooperative, ci și consumatorii. În alte țări, oamenii se asociază pentru a cumpăra împreună energie sau pentru a ține deschise magazine doar pentru ei, în zone unde nu ar renta economic pentru marile lanțuri să opereze.
Citește mai departe pe Panorama.ro
