La nivel european, din patru pahare de apă curată extrase și produse, unul se pierde pe traseul spre clientul final și nu ajunge niciodată la robinet, arată datele publice puse la dispoziție de EurEau. Acest lucru are impact nu doar asupra investițiilor companiilor de utilități, ci și asupra facturilor la apă, costurile pierderilor fiind inevitabil transferate către clienții finali, consumatorii.
Germania, Luxemburg, Olanda și Danemarca se numără printre cele mai performante țări, cu pierderi minime de apă și, implicit, un consum minim de energie și emisii de CO2. Există, însă, și țări precum Bulgaria, Italia și România, care au un procent de apă necontorizată și nefacturată de aproximativ 40%.
Apa necontorizată nu irosește doar resurse hidrice, ci și energia utilizată pentru extragerea și distribuirea apei.
Industria apei este responsabilă pentru 8% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană, iar pierderile totale dintr-un an ar putea acoperi consumul mediu al populațiilor Austriei și Germaniei la un loc.
„An de an, pierderile necontorizate de apă pe plan european ajung la o cantitate de CO2 egală cu cea produsă de peste 664 de mii de zboruri Paris - New York. Este important să luăm această informație în considerare, pentru că doar prin remedierea scurgerilor, spargerilor sau prin gestionarea corectă a presiunii apei putem contribui direct la acțiunile României de atingere a neutralității emisiilor de carbon până în 2050.”, explică Kenny Khoo, Managing Director Eastern Europe South Xylem, companie care dispune și de o platformă care utilizează date independente puse la dispoziție de către Agenția Europeană de Mediu și Comisia Europeană.
Calculatorul identifică impactul pierderilor de apă, dar și pierderile de energie și emisiile de CO2 asociate acestora, simulând, totodată, economiile care pot fi rezultate din implementarea de noi tehnologii de gestionare a apei, precum contoare de apă inteligente, platforme digitale, evaluări ale conductelor și pompe eficiente energetic, pentru prevenirea presiunii prea mari, care poate crește riscul spargerilor în conducte.
„Avem astăzi disponibile soluții pentru a începe tranziția către zero emisii nete și pentru a reduce costurile de operare. Un viitor net-zero ar trebui să fie o preocupare prioritară pentru toate industriile dar, cu atât mai mult, pentru industriile puternic poluante. Din păcate, industria apei din România mai are de lucru pentru a realiza tranziția către zero emisii nete”, conchide Kenny Khoo.
0
2
