Numele pestei porcine africane se datorează faptului că a apărut pentru prima dată în Africa în 1921, undeva în Kenya. Acolo bântuie prin savană o specie de porc- Phacochoerus aethiopicus- purtătoarea acestui virus. În Europa a ajuns demult, dar problemele generate de PPA au devenit îngrijorătoare după 2007, când focare de infecție au apărut în Georgia, Armenia, Adzerbaijan, Rusia, Belarus, Lituania, Polonia, Letonia sau Estonia. Toate țările care s-au confruntat cu PPA au luat măsura uciderii animalelor susceptibile de a fi infestate. Ne-existând vaccin , nu prea ai spațiu de manevră. Polonia- care s-a confruntat cu o epidemie similară în februarie 2014, a decis să construiască un zid la granița estică cu Belarus în tentativa de a opri intrarea animalelor infestate în țară.
Ucraina avea în decembrie 2016 circa 190 de focare de PPA, autoritățile declarându-se depășite de situație, atât ca buget cât și ca posibilități de distrugere. Erau în imposibilitatea de a acorda despăgubiri financiare mărginindu-se la a ucide animalele sau chiar a distruge ferme întregi. Polonia, Lituania, Estonia au luat și ele măsuri drastice- uciderea tuturor animalelor infestate, limitarea transporturilor de suine sau ridicarea de garduri protectoare
Sursa tabelului: ANSVSA.
În februarie 2014 Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) atenţiona asupra riscului de pestă porcină africană, care fusese deja confirmată deja în UE.
Fiind o boală care n-a evoluat decât sporadic în comunitate (în trecut, în Spania, Portugalia), nu există, în prezent, un grad de pregătire adecvat în statele UE pentru lupta cu această boală. Apropierea virusului de graniţa cu Uniunea Europeană, la frontiera cu Polonia şi Statele Baltice a determinat organizarea, în unele state, a unor exerciţii de simulare pentru această boală şi sporirea popularizării printre fermieri a semnelor bolii şi a căilor de transmitere. Totuşi, strategii de prevenire eficiente nu sunt încă în vigoare în majoritatea statelor, iar cunoştinţele referitoare la prevenirea şi combaterea pestei porcine africane sunt încă insuficiente. Aceleaşi deficienţe se mai pot remarca şi în privinţa detectării timpurii a bolii şi a răspunsului rapid şi eficient, în vederea prevenirii răspândirii rapide, se arată într-o analiză de risc a ANSVSA pe tema PPA.
Ţările care se află în imediata apropiere a Federaţiei Ruse, în particular Ucraina, Republica Moldova, Kazahstan şi Letonia sunt cele mai vulnerabile la introducerea pestei porcine africane în exploataţii şi la endemizarea bolii, în mod particular pentru că aceste ţări au sisteme de biosecuritate slabe în exploataţiile lor non-profesionale.
Răspândirea PPA în Ucraina şi Belarus este un punct critic important pentru că pericolul la care este expusă comunitatea europeană devine nemijlocit, iar statele europene trebuie să fie în alertă şi să-şi definească şi pregătească sistemele de prevenire şi de reacţie la această ameninţare pentru o lungă perioadă de-acum încolo.
- Ordinul dat pentru combaterea pestei porcine africane (PPA) nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole, a precizat ministrul Agriculturii, Petre Daea, citat de Mediafax.
„Ordinul se referă doar la zonele unde apărut un focar de pestă porcină africană la porcul mistreț, dar numai în cazul în care acesta este găsit în cultură”, a menționat oficialul, într-un comunicat transmis de Ministerul Agriculturii.
„Este un ordin cu caracter intern, pentru a pregăti specialiștii să abordeze această temă împreună cu fermierii, în conformitate cu ceea ce s-a decis la Comitetul ministerial pentru situații de urgență. Deci, dacă se găsește în cultură un mistreț mort ca urmare a contaminării cu PPA, atunci zona respectivă se încercuiește şi nu se atinge de ea”, a subliniat ministrul.
Petre Daea a adăugat: „Pleacă cultura de acolo, dar ocolește locul respectiv care se tratează. Mai sunt oameni care văd porumbul culcat acolo şi zic lasă să iau porumbul ăsta culcat acasă, ori nu este cazul. E vorba doar de locul unde a fost porcul, dacă a fost găsit. Acesta se dezinfectează pur şi simplu. În momentul de față nu avem nicio astfel de situație. Nu există la această dată vreun caz în România”.
În comunicatul citat, ministrul Agriculturii a mai menționat că „Ordinul sună foarte clar: în condițiile în care se găsește un mistreț mort la locul respectiv, se tratează locul respectiv”.
„Dacă îl găsim în pădure nu tăiem copacii şi nu dăm foc la pădure. Păi ce facem, ardem țara? Rămân consternat de informațiile din presă care pot face rău țării prin interpretare alarmantă şi neconformă cu ordinul dat”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea.
Potrivit preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, numărul focarelor de pestă porcină africană a ajuns la 578, în 98 de localităţi din opt judeţe (Satu-Mare, Bihor, Sălaj, Tulcea, Brăila, Constanţa, Ialomiţa şi Galaţi), iar până în prezent au fost ucişi peste 78.000 de porci din ferme şi gospodării ale populaţiei.
De la data confirmării prezenței Pestei Porcine Africane (PPA) în țara noastră, pentru prima oară, în 31 iulie 2017, în județul Satu-Mare, se constată că în zona de N-V a României boala evoluează lent, chiar staţionar, confirmându-se în 14 localităţi din judeţele Satu-Mare, Sălaj şi Bihor. Au fost afectaţi 13 porci mistreți și au fost uciși 175 de porci domestici.
În zona de S-E a României, evoluţia bolii este agresivă. Boala a fost confirmată în 84 de localităţi din judeţele Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomița şi Galați. Au fost uciși 11.772 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 3 ferme comerciale, până în data de 02.08.2018, au fost uciși 49.647 de porci. Acțiunea de ucidere în două ferme comerciale a fost finalizată şi s-a efectuat prima dezinfecţie, iar în cea de-a treia s-a început uciderea porcilor. Au fost afectaţi 20 de porci mistreți.
Detaliat, situația evoluției focarelor de PPA se prezintă astfel:
Regiunea de N-V a României:
– Județul Satu Mare – 6 focare în gospodăriile populației și 9 cazuri la porci mistreți,
– Județul Bihor – 21 de focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț,
– Judeţul Sălaj – 2 cazuri la mistreţi.
Regiunea de S-E a României:
– Județul Tulcea – 471 de focare, din care 467 focare în gospodăriile populației, un focar în exploataţie comercială de tip A, 3 focare în exploatații comerciale industriale și 17 cazuri la porci mistreți,
– Județul Brăila – 14 focare în gopodăriile populației,
– Județul Constanța – 16 focare în gospodăriile populației,
– Judeţul Ialomiţa – 16 focare în gospodăriile populației,
– Judeţul Galaţi – un focar într-o gospodărie.
Prin focar de PPA se înțelege evoluția bolii într-o exploatație care numără unul sau mai mulți porci, la care s-a confirmat infecția cu virusul pestei porcine africane.
La nivel național până la data de 02.08.2018 au fost plătite 56 dosare de despăgubire în valoare de 148.140 de lei, iar alte 428 de dosare în suma totală de 2.065.162 de lei urmează să fie date în plată.
Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire. Pentru oameni, acest virus are, însă, impact la nivel economic și social.
0
4
