Statul roman a piedut procesul de la Paris cu ENEL, cu miza de peste 1 miliard de euro. Statul roman va trebui sa plateasca si 1,5 milioane euro cheltuieli de judecata
Mai exact, a cerut despagubiri de la Enel de 834,2 milioane de euro si de 378,6 milioane de lei pentru nerespectarea contractului de privatizare a filialei Electrica Muntenia Sud. Procesul a fost deschis in 2013. Au fost 24 de capete de cerere, din care: 17 au fost respinse ca nefondate, doua au fost respinse ca fiind prescrise, doua au fost respinse ca nefiind de competenta Tribunalului Arbitral, una a fost respinsa ca ramasa fara obiect, iar una a fost declarata inadmisibila.
UPDATE 2 "Ca urmare a controalelor Curtii de Conturi, SC Electrica S.A. a efectuat o analiza proprie a respectarii obligatiilor contractuale de catre cumparator, iar ulterior, in data de 26 aprilie 2013, a depus la Curtea Internationala de Arbitraj de la Paris, o cererea de arbitraj in calitate de reclamanta impotriva Enel Investment Holding B.V. (Olanda), Enel S.p.A (Italia), Enel Distributie Muntenia S.A si Enel Energie Muntenia S.A., in calitate de parate, cerere de arbitraj inregistrata la ICC PARIS cu nr. 19431/MHM si avand ca obiect general nerespectarea de catre parate a unor clauze din contractul de privatizare a Electrica Muntenia Sud. In aceasta actiune, SC Electrica SA a solicitat plata de penalitati in valoare de 834.211.723 euro si 378.609.380 lei, conform prevederilor din contractul de privatizare privind penalitatile contractuale", se arata intr-un comunicat al Ministerului Energiei.
Potrivit acestuia, Curtea a considerat ca nu au fost respectate anumite obligatii asumate de cumparator prin contractul de privatizare a Electrica Muntenia Sud si, drept urmare, a solicitat recuperarea de catre SC Electrica SA a prejudiciilor cauzate de aceste presupuse nerespectari.
Au fost 24 de capete de cerere, din care: 17 au fost respinse ca nefondate, doua au fost respinse ca fiind prescrise, doua au fost respinse ca nefiind de competenta Tribunalului Arbitral, una a fost respinsa ca ramasa fara obiect, iar una a fost declarata inadmisibila.
Ca efect al acestor respingeri, Tribunalul Arbitral a obligat SAPE S.A. la plata catre ENEL S.p.A si Enel Investment Holding B.V a circa 1,3 milioane de dolari, reprezentand cheltuieli de judecata. Jumatate din capetele de cerere au fost redactate pe baza constatarilor si argumentelor inaintate de Curtea de Conturi, ale carei decizii au fost, in paralel, contestate in instanta in Romania de catre SC Electrica S.A., respectiv de catre SAPE, insa fara succes, mai arata Ministerul Energiei.
UPDATE ENEL confirma printr-un comunicat de presa ca a castigat procesul de la Paris.
"Curtea Internationala de Arbitraj de la Paris a decis in favoarea Enel in dosarul de arbitraj sustinut de SAPE, legat de presupuse incalcari ale contractului de privatizare al Electrica Muntenia Sud.
Enel considera ca rezultatul arbitrajului pune capat unei serii de opinii si speculatii ce au fost initiate de raportul Curtii de Conturi din 2012. Decizia demonstreaza ca Enel si-a indeplinit obligatiile din contractul de privatizare, inclusiv pe cele legate de investitiile realizate in companiile ce au rezultat: Enel Distributie Muntenia si Enel Energie Muntenia.
Arbitrajul a fost declansat in 2013 de catre Electrica (ulterior inlocuita de SAPE), ca urmare a unui raport facut de Curtea de Conturi cu privire la activitatea Electrica si peste 900 milioane de euro au fost solicitati de partea romana drept despagubiri. Curtea de la Paris a respins toate acuzatiile impotriva Enel", se arata in comunicatul ENEL.
"Misiunea noastra, in acest moment, este sa ne concentram pe dezvoltarea companiilor pe care le avem in Romania. Angajamentul nostru in Romania ramane consistent. Astazi, avem cele mai bune companii de distributie din tara in ceea ce priveste calitatea serviciului si una dintre cele mai inovative companii de furnizare si suntem increzatori in perspectivele de crestere ale afacerilor locale", a declarat Georgios Stassis, Country Manager Enel Romania.
Suma pretinsa in instanta reprezenta prejudicii constatate de Curtea de Conturi in urma unor controale realizate in 2012 si 2013. Au mai fost procese si cu ceilalti investitori de la companiile de distributie, insa statul roman nu a fost capabil sa le castige. A mai ramas doar un proces pe rol, cel mai important, de altfel: cel cu Enel in cazul privatizarii Electrica Muntenia Sud. Initial, statul roman a fost reprezentat in acest proces inceput in 2013 de Electrica. In urma in 2014, Electrica s-a privatizat pe bursele de la Bucuresti si de la Londra, statul roman ajungand sa mai aiba o participatie de doar 48,78%. Inainte de listare s-a desprins din Electrica o societate numita Societatea de Administrare a Participatiilor in Energie (SAPE) care a preluat toate participatiile minoritare ale statului la companiile de distributie vandute catre ENEL, CEZ si E.ON. Automat, SAPE a preluat si litigiile dintre Electrica cu investitorii de la companiile de distributie.
Statul roman atat in perioada in care era reprezentat de Electrica, cat si in perioada in care a fost reprezentat de SAPE, a parut depasit de problema litigiilor de la Paris. In noiembrie 2013, statul roman reprezentat atunci de Electrica a pierdut la Curtea de Arbitraj doua procese cu Enel in cazul neindeplinirii contractelor de privatizare ale Electrica Banat si Electrica Dobrogea. Apoi, a fost procesul cu CEZ in care statul roman solicita despagubiri de peste 81 milioane de euro. Curtea de Arbitraj de la Paris a admis doar plata unor despagubiri de 5,7 milioane euro. Un alt proces a fost cel cu E.ON, in cerea despagubiri de 33 milioane de euro pentru neindeplinirea obligatiilor de investitii post-privatizare. Si nu doar ca a pierdut, dar statul roman a fost obligat sa plateasca si cheltuieli de judecata de 2 milioane de euro.
Statul roman mai are un proces cu ENEL, unul prin care solicita 500 milioane de euro, acuzand nerespectarea clauzelor contractuale care prevad obligatia ENEL de a cumpara un pachet de 13,57% din actiunile fostei Electrica Muntenia Sud.
Citeste si Cum isi saboteaza statul roman procesul cu Enel, cu miza de peste 1 miliard de euro, din cauza unui razboi cu managementul Electrica
Vom reveni cu amanunte

Se vor întoarce și studenții în amfiteatre din semestrul al doilea? Universitatea București: Cursuri online în continuare, cu mici excepții. UBB: Se conturează varianta hibrid
Cutia neagră a banilor publici. Secretariatul de Stat pentru Culte a alocat anul trecut o sumă record de 750.000 de lei Mănăstirii „Sf. Cuv. Parascheva", ctitorită de PF Daniel. Ani la rând Curtea de Conturi a constatat nereguli la SCC
Frumoasa casă neoromânească de pe strada Stirbei Voda, pentru care administrația Firea a dat autorizație de demolare pe finalul mandatului, este deocamdată salvată: Prefectul a atacat autorizația în instanță
Discursul de adio al lui Donald Trump: Am făcut ceea ce am venit să facem. Am dus cele mai grele bătălii VIDEO
Oamenii invizibili: Bolnavii cronici nu se pot programa la vaccinare din cauză că statul român nu a știut niciodată câți sunt / "Dacă ar exista registre de pacienți, ar dispărea toate serviciile și decontările fictive"
Un crematoriu din Germania lucrează 24 de ore din 24, șapte zile din șapte / Mesajul directorului pentru coronasceptici: Veniți să ne ajutați să mutăm sicriele VIDEO
Cotizati, va rog!
A se adauga si incompetenta reprezentantilor Statului Roman.
Sunt curios cine raspunde pt acest prejudiciu si de fapt, de ce a pierdut aceste procese- ori clauzele din contractele de privatizare nu au fost gandite cum trebuie, in favoarea statului (sau macar sa asigure realizarea obligatiilor) si aici consultantii si firmele de avocatura implicate in acele privatizari ar trebui sa raspunda pecuniar, ori reprezentarea din aceste procese a fost dezastruoasa, de forma, cat sa se asigure ca statul roman pierde cu brio la toate?!
Realitatea de la fata locului este totusi clara: contractele de privatizare nu au fost respectate. Insa statul roman are instrumente sa constate si sa penalizeze aceste lucruri acasa in loc sa se planga in strainatate. Se pot aplica amenzi (pe chestiuni corecte nu inventate) pana cand suma se recupereaza in proportie de 100% sau pana cand lucrurile semnalate se reglementeaza de cealalta parte. Daca Enel se simtea nedreptatit de aceste amenzi puteau sa se adreseze ei tribunalului de la Paris.
s-a ajuns acolo pt. ca, la un moment dat statul roman a interpretat intr-un fel responsabilitatile contractuale ENEL, cerand 1,3 mld. euro despagubiri.
ENEL a zis ca nu da banii pt. ca el si-a respectat partea de contract si, in concluzie, s-a ajuns la procesul abia incheiat.
concluzie : fie cei care au intocmit contractul de privatizare nu l-au facut cum trebuie, fie cei care l-au interpretat nu au facut-o cum trebuie. vina e la acestia si deci, sunt buni de plata cei 1,3 mil. euro cheltuieli de judecata.
ori... tribunalele international sunt la fel de putin corupte ca si politicienii autohtoni