Guvernele României și Statelor Unite au semnat marți un memorandum privind cooperarea în domeniul nuclear civil, în cadrul întâlnirii dintre premierul Viorica Dăncilă și secretarul american al Energiei, Rick Perry. Guvernul spune printr-un comunicat că memorandumul prevede printre altele promovarea de tehnologii de ultimă generație în domeniul nuclear. Ce ar putea însemna acest memorandum, în condițiile în care Nuclearelectrica (SNN) are acord cu americanii pentru o posibilă dezvoltare în România a unor reactoare modulare mici, o tehnologie care încă nu a fost evaluată.
Potrivit Guvernului, "memorandumul urmează să servească ca bază pentru încurajarea cooperării bilaterale în promovarea de tehnologii de ultimă generație în domeniul nuclear, gestionarea deșeurilor radioactive, dezvoltarea sectorului de medicină nucleară, activități de cercetare privind aplicabilitatea tehnologiilor nucleare în curs de dezvoltare în fizică, biologie, precum și agricultură". Din partea României a semnat Ramona Mănescu, ministrul de externe.
Acest memorandum a fost semnat în condițiile în care există un acord încheiat în martie 2019 între Nuclearelectrica și americanii de la NuScale Power privind schimbul de informații tehnice și economice, în vederea dezvoltării sectorului nuclear în România, prin construirea unor reactoare modulare mici. Scopul acordului "este evaluarea dezvoltării, autorizării și construcției reactoarelor modulare mici (SMR) ca o potențială soluție pe termen lung pentru România", preciza Nuclearelectrica.
Potrivit unui comunicat al Nuclearelectrica din martie, noua tehnologie ar putea completa și ulterior înlocui actualele reactoare nucleare. Rick Perry a lăudat atunci acest acord, spunând că “Departamentul pentru Energie aplaudă acest acord important în vederea evaluării modului în care tehnologia reactoarelor mici modulare ar putea fi utilizată în Romania”, a declarat Rick Perry. La rândul său, John Hopkins, Presedinte si Director General al NuScale spunea că “NuScale asteaptă cu nerăbdare să prezinte o tehnologie nucleara sigură, scalabilă și fiabilă și să colaboreze cu SNN pentru a determina ce rol poate juca tehnologia NuScale în viitorul energetic al României”.
Tehnologia SMR a NuScale este prima și singura la nivel global supusă unei evaluari de certificare a proiectului de catre Comisia Nucleara de Reglementare (NRC) din Statele Unite. Evaluarea proiectului realizata de NRC este stabilita a fi finalizată în septembrie 2020. Proiectul inovator al reactorului mic modular (SMR) are la bază o construcție modulară integral fabricată de NuScale capabilă să genereze 60 MW de electricitate.
Fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu a scris după apariția comunicatului Nuclearelectrica din martie că nu va susține niciodată instalarea în România a unor "tehnologii nucleare ce se află încă în fază de testare/dezvoltare". "Nu există nimic mai important decât securitatea copiilor noștri. Cred că după ce se construiesc câteva reactoare de acest fel în țara producătoare și funcționează o perioadă, ne putem gândi și noi, serios, la așa ceva. Până atunci, dacă vrem să întărim parteneriatul strategic cu SUA, ar trebui să ne propunem să reluăm investițiile amânate la Marea Neagră și să respectăm statul de drept", spunea atunci Răzvan Nicolescu.
Un alt interes american în privința sectorului nuclear din România ar putea să-l reprezinte retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă a cărei durată de viață se apropie de final. Durata de viață a Unității este de 30 ani, ea fiind pusă în funcțiune în 1996. Pentru a putea funcționa și după 2026, Unitatea trebuie retehnologizată, costul proiectului fiind estimat la circa 1,5 miliarde euro.
Tot de interes ar putea fi și construirea Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, în condițiile în care negocierile cu chinezii de la China General Nuclear Power Corporation tărăgănează de peste 4 ani. Mai mult, în aprilie 2016, China General Nuclear Power Corporation a fost acuzată de Guvernul SUA de spionaj nuclear. Potrivit informațiilor HotNews.ro, este puțin probabilă construirea acestor reactoare cu firma chineză. Ar fi mai multe companii interesate să construiască ele reactoarele, din SUA, Franța, Italia, Coreea de Sud, însă se pune problema finanțării. Mai exact cine să asigure banii, având în vedere că investiția este estimată la circa 7 miliarde de euro. Chinezii ar fi fost finanțatori, însă ar fi urmat să recupereze investiția printr-un mecanism de sprijin, prin introducerea unor contracte de diferență, care ar urma să fie suportate de către consumatorii de energie. Practic, facturile consumatorilor ar fi crescut substanțial pentru susținerea unei astfel de investiții.
5
1
