DOCUMENT După patru ani de discuții, Guvernul vrea să adopte de urgență Strategia energetică

de Claudia Pirvoiu     HotNews.ro
Joi, 19 noiembrie 2020, 10:00 Economie | Energie


Energie
Foto: HotNews / C.P.
 documente
(19 Nov 2020) OpenOfficeDocument, 816KB
Un proiect de OUG privind aprobarea Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Economiei. Strategia energetică se află în dezbatere și evaluări de mediu din 2016 și urma să fie discutat în Parlament, însă Guvernul vrea să o aprobe prin ordonanță de urgență. Guvernul spune că vor fi consecințe negative dacă nu este aprobată strategie prin ordonanță de urgență, precum blocarea unor investiții.

Vezi aici
Strategia Energetică

Strategia prevede că investițiile necesare în perioada 2021-2030 sunt evaluate la aproximativ 22,6 miliarde de euro.

Potrivit legii energiei și gazelor 123/2012, strategia energetică trebuie promovată prin proiect de lege de către Guvern şi aprobată de Parlament. "Având în vedere întârzierea în procesul elaborării și stabilirii unei forme finale agreate a Strategiei, urmarea și a procesului de consultare publică internă și de consultare transfrontieră se impune adoptarea Strategiei energetice a României prin ordonanță de urgență, pentru a evita consecințele negative", spune ministerul economiei în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Care ar fi consecințele negative din punctul Ministerului Economiei de vedere
  • declanșarea împotriva României, de către Comisia Europeană a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute de art. 4 alin. (3) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, de Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei şi de Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, în procesul de autorizare a 17 microhidrocentrale (MHC) din România și care face obiectul Cauzei 2015/4036. De asemenea, trebuie menționat faptul că neadoptarea unui act normativ , la nivelul ordonantei de urgenta și recurgerea la procedura legislativă obișnuită ar determina, ulterior, sesizarea României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și obligarea la plata unor amenzi și/sau penalități cauzate de imposibilitatea României de solutionare a problemei MHC-urilor;
  • blocarea accesării fondurilor Europene pentru investiții în sectorul energetic, începand cu 1 ianuarie 2021 ;
  • corelarea proiectelor de investitii ale operatorilor economici din sectorul energetic, pentru urmatoarea perioadă cu obiectivele stabilite prin Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 ;
  • încadrarea și demararea procedurii de evaluare de mediu pentru Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, în vederea obținerii avizului de mediu și ulterior a aprobării acestuia prin hotărâre a Guvernului, nu poate fi derulată decât după adoptarea Strategiei Energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050,
Toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgență si extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, spune Ministerul Economiei.

Drumul strategiei energetice



Practic, după ani de tărăgănări, Guvernul nu mai vrea să trimită actul normativ în Parlament, ci să-l aprobe rapid prin OUG. Povestea acestei strategii începe în 2016 când a fost realizată o revizuire a strategiei energetice, intitulată "Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050", în baza unui studiu de modelare cantitativă.

În cursul anului 2017, proiectul Strategiei Energetice a României 2017-2030, cu perspectiva anului 2050, a fost supus evaluării strategice de mediu, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, în scopul obținerii avizului de mediu.

Pe parcursul perioadei 2018-2019, proiectul Strategiei energetice a fost supus unui amplu proces de consultare publică, inclusiv din punctul de vedere al evaluării de mediu în context transfrontieră, în urma căruia documentul de strategie energetică precum și raportul de mediu și studiul de evaluare adecvată au fost revizuite, variantele actualizate ale acestor documente fiind publicate în cadrul procedurii de evaluare de mediu atât pe site-ul Ministerului Mediului, cât și pe cel al Ministerului Energiei, ulterior, Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Ultimele modificari ale acestor documente au fost făcute având în vedere propunerile/sugestiile primite de la părțile interesate în cadrul procesului de consultare publică internă și de consultare transfrontieră, precum și angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a țintelor europene, stabilite pentru anul 2030 în domeniul energiei și climei, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 din decembrie 2018 privind guvernanța Uniunii Energetice și a acțiunilor climatice.

Forma finală a rezultat în urma evaluării strategice de mediu și obținerii Avizului de mediu nr. 53 din 04.11.2020.

Obiectivele strategiei



În baza prevederilor pachetului legislativ european ”Energie curată pentru toți europenii”, adoptat în perioada 2018-2019, proiectul Strategiei energetice a fost revizuit ținând cont de prevederile noilor directive și regulamente din pachetul legislativ, care impun reguli noi privind integrarea pieței unice europene de energie.

Strategia are opt obiective strategice fundamentale care structurează întregul demers de analiză și planificare pentru perioada 2020-2030 și orizontul de timp al anului 2050. Obiectivele strategiei sprijină realizarea țintelor naționale asumate la nivelul anului 2030:

* 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non-ETS față de nivelul anului 2005;
* 30,7 % pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie;
* 40,4% reducere a consumului final de energie față de proiecția PRIMES 2007.

Cele 8 obiective

1. Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii;
2. Energie curată și eficiență energetică;
3. Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare;
4. Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
5. Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
6. Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane calificate;
7. România, furnizor regional de securitate energetică;
8. Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

Pe scurt, viitorul energiei în România se bazează pe producerea de energie electrică bazată pe tehnologii cu emisii reduse de carbon, trecerea de la combustibilii fosili solizi la gaze naturale, producerea de energie din surse regenerabile de energie și punerea în valoare a resursei nucleare reprezintă investiții prioritare pentru sectorul energetic românesc, împreună cu investițiile în digitalizarea rețelelor, în stocare, utilizarea hidrogenului și în măsurile de eficiență energetică.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2490 vizualizari

  • -1 (3 voturi)    
    Urgenta (Joi, 19 noiembrie 2020, 17:53)

    Ibit [utilizator]

    Mare pentru iohannis si Orban .
    Intrebarea normala este :
    CINE SUNT PROFITORII ?
  • -2 (2 voturi)    
    ,,Strategia energetică”?! (Vineri, 20 noiembrie 2020, 9:05)

    periscop [utilizator]

    Adică, ,,liberalizarea prețurilor” la energie electrică și gaze naturale?” Adică mărirea prețurilor?! Așa o ,,strategie” și un agent de pază de la cimitir ar putea-o ,,implementa”.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by