Ajutor de stat aprobat de Guvern: Complexul Energetic Oltenia primește încă 1,2 miliarde de lei

de Claudia Pirvoiu     HotNews.ro
Joi, 1 aprilie 2021, 9:46 Economie | Energie


Complexul Energetic Oltenia
Foto: AGERPRES
​Guvernul a aprobat în ședința de miercuri un proiect de OUG privind acordarea unui nou ajutor de stat către Complexul Energetic Oltenia, o companie care ar trebui să treacă printr-un amplu proces de restructurare pentru a supraviețui. De data aceasta, statul va finața compania cu 1,18 miliarde de lei (241.4 milioane euro) de la bugetul de stat, pentru acoperirea necesarului de lichidități și pentru achiziția parțială de certificate de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2020.

Nu este pentru prima oară când Complexul Energetic Oltenia primește un ajutor de stat. Guvernul a mai acordat CE Oltenia, în februarie 2020, un ajutor de salvare în sumă de 251 milioane de euro, constând într-un aport temporar de lichidități sub formă de împrumut, necesar pentru salvarea companiei aflată în dificultate economico-financiară. Ajutorul a fost autorizat de Comisia Europeană în aceeaşi lună, compania avînd obligația ca, în termen de 6 luni, să prezinte un plan de restructurare sau să ramburseze ajutorul.

România a transmis Comisiei Europene planul de restructurare al societătii, pentru o perioadă de 5 ani. Planul prevede și acordarea unui ajutor de stat pentru restructurare de 1,326 miliarde de euro, în perioada 2021-2025. Guvernul spune că ajutorul aprobat miercuri este parte din ajutorul de restructurare notificat Comisiei pe 4 decembrie. Însă, Comisia Europeană a declașat o investigație aprofundată a ajutorului de stat pe care statul român intenționează să îl acorde Complexului Energetic Oltenia.

Comisia Europeană critică foarte dur România pentru planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, un mamut energetic cu peste 12.000 de angajați care trebuie să renunțe la cărbune, un combustibil extrem de costisitor, în favoarea energiei mai puțin poluante. Compania riscă plata unor penalități de aproape un miliard de euro dacă planul nu este modificat într-o formă pe care Comisia să o agreeze până la finalul lunii aprilie.

Complexul Energetic Oltenia nu dispune de resursele financiare necesare, aflându-se în imposibilitatea de a achiziţiona deficitul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, pentru a asigura necesarul de certificate care să acopere cantitatea totală de emisii de gaze cu efect de seră provenite, în anul 2020.

Fără intervenția statului, CE Oltenia nu își va putea asigura necesarul de lichidităţi pentru achizționarea deficitului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la fiecare instalație deținută și pentru restituirea certificatelor aferente cantității de energie electrică produsă, în anul 2020 până la data de 30 aprilie 2021.

De aceea, pentru evitarea aplicării penalității de 100 Euro/tonă de dioxid de carbon echivalent, s-a apreciat ca oportună acordarea ajutorului de stat prevăzut în Planul de restructurare notificat, pentru anul 2021, se arată în motivarea Ordonanței de Ordonanță aprobate miercuri.


Criticile Comisiei Europene




- Comisia concluzionează că planul de restructurare prin care România intenționează să acorde aproximativ 1,3 miliarde euro societății CE Oltenia implică ajutor de stat și, prin urmare, va evalua legalitatea și compatibilitatea acestuia cu piața internă. Potrivit Comisiei, este puțin probabil ca ajutorul de restructurare să îndeplinească criteriile de compatibilitate.

- În conformitate cu planul de restructurare prezentat de autoritățile române, se pare că din pretinsele contribuții proprii de 1,5 miliarde euro, cel mult 200 de milioane euro ar putea fi reale și efective. În ceea ce privește restul, România se bazează numai pe veniturile preconizate din vânzările de energie electrică pe piețele centralizate ale OPCOM în perioada 2021-2025, care nu sunt nici reale, nici efective. De exemplu, veniturile preconizate pentru 2021 se ridică la 569,2 milioane EUR, din care doar 200 de milioane EUR ar putea fi reale și efective. Cu toate acestea, nu există angajamente ferme pentru 2022, 2023, 2024 și 2025.

- Durata maximă actuală a contractelor de vânzare încheiate pe piețele centralizate OPCOM este de numai 1,5 ani. Deși România a indicat că se află în desfășurare un demers de modificare a legislației sale pentru a le permite actorilor de pe piețele OPCOM să încheie contracte pe o perioadă mai lungă, compatibilitatea unor astfel de modificări cu legislația Uniunii în domeniul aprovizionării cu energie electrică nu a fost încă evaluată. În plus, România admite că este posibil ca aceste modificări să nu conducă neapărat la rezultatele dorite ale duratei crescute a contractelor de vânzare a energiei electrice încheiate pe piețele centralizate OPCOM.

- De asemenea, România se bazează pe posibila încheiere a unor acorduri bilaterale de achiziție de energie electrică, care fac în prezent obiectul unor discuții cu utilizatorii mari consumatori de energie.

- România se așteaptă ca astfel de contracte să genereze venituri de 150 de milioane euro pe parcursul perioadei de restructurare, după intrarea în vigoare a acelor modificări ale legislației care vor permite încheierea unor astfel de contracte. Cu toate acestea, România nu prezintă nicio dovadă care să confirme existența unor documente contractuale ferme și finale, care ar urma să asigure finanțarea efectivă a planului de restructurare. Dimpotrivă, CE Oltenia se așteaptă ca semnarea listei termenilor și condițiilor de principiu cu potențialii clienți să aibă loc abia în prima jumătate a anului 2021, iar acordurile bilaterale de achiziție de energie electrică să se încheie după martie 2021 pentru capacitățile existente și începând cu 2022 pentru capacitățile noi.

- Condițiile care să permită previzibilitatea veniturilor din vânzări cu un grad sporit de certitudine pe durata planului de restructurare nu sunt stabilite în mod ferm și convenite de respectivii cumpărători pe termen lung. În plus, la fel ca în cazul contractelor pe piețele centralizate OPCOM, modificările legislative necesare pentru încheierea unor astfel de acorduri bilaterale de achiziție de energie electrică nu sunt încă în vigoare.

- În această privință, România nu a explicat motivul pentru care profiturile viitoare ar trebui să fie considerate surse efective de contribuție proprie prin prisma punctului 63 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, care exclude profiturile viitoare preconizate, cum ar fi fluxul de numerar.

- Pe baza informațiilor prezentate de România, niciun investitor sau creditor de pe piață nu susține planul în această etapă:
  • nu a fost furnizată nicio scrisoare de intenție din partea unor bănci care ar accepta să prefinanțeze plățile legate de viitoarele furnizări de energie electrică de către CE Oltenia, veniturile preconizate din acestea reprezentând aproape întreaga contribuție proprie a societății CE Oltenia;
  • nicio bancă sau niciun investitor de pe piață nu și-a exprimat interesul de a sprijini sau de a finanța o parte din investițiile pentru trecerea de la lignit la gaz natural sau la producerea de energie din surse regenerabile, ceea ce ar fi demonstrat încrederea pieței în această nouă activitate;
  • deși menționează potențiali investitori externi sau bănci care sprijină planul, România nu a furnizat niciun document care să dovedească această contribuție potențială și că astfel de negocieri s-ar materializa într-un interval de timp rezonabil;
  • România prezintă, de asemenea, o altă sursă de finanțare – vânzarea activelor societății CE Oltenia. Cu toate acestea, România recunoaște că procedura de vânzare a acestor active nici măcar nu a început.

- România recunoaște în mod expres că nici acționarii minoritari ai societății CE Oltenia (în primul rând Fondul Proprietatea SA) și nici creditorii săi nu vor asigura o repartizare adecvată a sarcinilor sub nicio formă. De asemenea, România nu prezintă niciun argument care să justifice vreo excepție de la normele privind repartizarea adecvată a sarcinilor (punctul 68 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate)

- Punctul 64 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate prevede că, în mod normal, contribuția proprie va fi considerată ca fiind adecvată dacă se ridică la cel puțin 50 % din costurile de restructurare. Cu toate acestea, contribuția proprie a societății CE Oltenia ar fi cel mult de numai 42 % din costurile de restructurare, chiar presupunând, contrar punctului 63 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, că profiturile preconizate viitoare din vânzările regulate și profiturile preconizate vor putea constitui o sursă de contribuție proprie reală și efectivă – quod non – deoarece fondurile potențiale din bugetul Fondului pentru modernizare reprezintă ajutor de stat și, prin urmare, nu pot fi considerate drept fonduri proprii, care nu implică ajutor, ale societății CE Oltenia.

- România nu a prezentat niciun argument care să demonstreze o anumită dificultate sau circumstanțe excepționale care ar justifica faptul că partea din contribuția proprie a societății CE Oltenia este mai mică de 50 % din costurile de restructurare.

- Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează, cu titlu preliminar, că sursele de finanțare, astfel cum au fost propuse de România, nu constituie o contribuție proprie semnificativă, reală și efectivă de cel puțin 50 %, și că în planul de restructurare nu este prevăzută o repartizare adecvată a sarcinilor între acționarii și creditorii existenți. Prin urmare, Comisia consideră că planul de restructurare, în forma sa actuală, nu corespunde cerințelor de bază ale Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, în ceea ce privește contribuția proprie și repartizarea sarcinilor.

- Comisia va cere statului membru în cauză să prezinte un plan de restructurare fezabil, coerent și de perspectivă pentru a restabili viabilitatea pe termen lung a beneficiarului. Planul de restructurare trebuie să restabilească viabilitatea pe termen lung a beneficiarului într-un termen rezonabil și pe baza unor ipoteze realiste privind condițiile viitoare de desfășurare a activității, care ar trebui să excludă orice ajutor de stat suplimentar care nu este prevăzut în planul de restructurare. În conformitate cu punctul 52 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, restabilirea viabilității pe termen lung se realizează atunci când o întreprindere este în măsură să asigure o rentabilitate preconizată adecvată a capitalului după ce și-a acoperit toate costurile, inclusiv costurile de amortizare și cheltuielile financiare.

- Deși durata oficială a planului de restructurare corespunde perioadei 2020-2025, primele rezultate nete pozitive semnificative, de aproximativ 938,5 milioane euro cumulate, sunt prevăzute numai după perioada de restructurare, în intervalul 2026-2030. De fapt, planul de restructurare are o durată totală de 10 ani pentru a-și produce efectele preconizate. În conformitate cu punctul 47 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, planul de restructurare trebuie să restabilească viabilitatea pe termen lung a beneficiarului într-un termen rezonabil, iar perioada de restructurare ar trebui să fie cât mai scurtă posibil. România nu a furnizat un plan de restructurare care să fie cât mai scurt posibil (maximum cinci ani).

- România nu a furnizat informații temeinice care să confirme restabilirea viabilității societății CE Oltenia până în 2025, după cum o demonstrează un nivel al ROCE conform cu piața. Conform planului de restructurare, CE Oltenia ar putea atinge un nivel al ROCE de 4,3 % până în 2025, nivel totuși, mult mai mic decât costul de remunerare sau de oportunitate al capitalului propriu injectat în societăți românești în general pe piață, care este, în prezent, de aproximativ 12,5 %14. În plus, un nivel al ROCE de 4,3 % este, de asemenea, mai mic decât cel demonstrat de omologii CE Oltenia, care este de aproximativ 7-9 %. Nivelul ROCE este chiar mai mic decât rata de rentabilitate reglementată (5 % în 2020) stabilită de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei din România (ANRE) pentru furnizorii de ultimă instanță către clienții finali, care este prezentată în planul de restructurare și care este, la prima vedere, o activitate comercială mai puțin riscantă decât cea a CE Oltenia. Într-adevăr, abia după încheierea perioadei de restructurare, în 2027-2029, se preconizează că CE Oltenia va ajunge la un nivel al ROCE în concordanță cu firmele similare).

- Este puțin probabil ca planul de restructurare să fie în conformitate cu punctul 52 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate. Un profit scăzut și pur ipotetic la sfârșitul perioadei de restructurare nu este în niciun caz un indiciu al viabilității pe termen lung.

- Profitabilitatea deja scăzută a societății CE Oltenia până în 2025 (ROCE de 4,3 %) este majorată în mod artificial de subvențiile de exploatare din ajutorul de stat, în special de subvențiile pentru achiziționarea certificatelor de CO2, în valoare de 610,2 milioane EUR în perioada de restructurare15, precum și de subvențiile legate de asigurarea lichidităților necesare, în valoare de 200,7 milioane euro. În cazul în care astfel de subvenții de exploatare ar fi excluse din rezultatele preconizate, CE Oltenia nu ar fi în măsură să se aștepte la niciun profit și la niciun randament pozitiv până în 2025.

- Rezultatele preconizate ale societății CE Oltenia se bazează pe ipoteze optimiste cu privire la factori externi, cum ar fi faptul că prețurile certificatelor de CO2vor rămâne la aproape același nivel în perioada de restructurare16, în pofida faptului că dificultățile cu care se confruntă CE Oltenia au început tocmai după ce aceste prețuri au crescut brusc în perioada 2018-2019, în comparație cu 2017. În conformitate cu punctul 51 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, restabilirea viabilității nu trebuie să depindă de ipoteze optimiste cu privire la factori externi precum variația prețurilor. Prin urmare, Comisia se îndoiește că acest punct din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate ar fi îndeplinit.

Citește și








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2392 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Ca toate companiile de Stat! (Joi, 1 aprilie 2021, 10:15)

    Andy500 [utilizator]

    Personal majoritar incompetent si supradimensionat!
    TAROM, CFR (Marfa, Caltori), CEO, Posta Romana,absolut toate companiile de Stat sunt prost administrate si pline de 'pile'.
    Unele sunt mai norocoase (Nuclearo, Hidro), pentru ca fac destul profit ca sa 'acopere' si ineficienta, dar altele se duc dracului.
    Ce tot o lalaiti atata? E mai ieftin sa importam energia aia pe care o produce CEO, pentru ca a ajuns sa produca o cantitate infima de energie, cu un numar colosal de angajati!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by