Mai sunt trei săptămâni până începe sezonul rece din punctul de vedere al alimentării cu gaze (1 noiembrie – 31 martie), iar autorităţile române nu au încă un plan pentru situaţii de urgenţă. În plus, ţara noastră nu a încheiat un contract de import gaze din altă ţară în afară de Rusia şi nu se ştie ce vom face la iarnă fără livrările de la Gazprom.
În fiecare an, la finalul verii, Ministerul Energiei elabora un plan pentru situaţii de urgenţă în aprovizionarea cu gaze, unde scria negru pe alb ce măsuri se iau în cazul unui deficit.
Anul acesta, am ajuns în octombrie şi autorităţile încă vorbesc că analizează diverse scenarii.
“Analizăm scenarii care ne vor ajuta să facem faţă provocărilor care ar putea apărea în cursul acestei ierni. Sunt diverse scenarii. Când acest plan va fi definitivat, el va fi aprobat prin hotărâre de Guvern. Cu siguranţă va cuprinde date despre consumatorii care vor fi întreruptibili”, a afirmat Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, într-o conferinţă organizată la începutul acestei săptămâni de Profit.ro.
Ce înseamnă de fapt aceste scenarii şi la ce se referă secretarul de stat când spune consumatori întreruptibili?
Scenariile se referă la situaţia în care ne putem trezi cu un consum foarte mare sau cu un deficit de gaze: temperaturi foarte scăzute, sistarea sau reducerea importurilor, reducerea producţiei interne ca urmare a unor accidente sau imposibilitatea de a extrage gaze din depozite.
Consumatorii întreruptibili sunt cei care pot fi deconectaţi de la reţeaua de gaze pentru ca populaţia şi instituţiile sociale să nu aibă de suferit. În planurile aprobate în trecut se preciza exact care sunt aceşti consumatori, care erau şi cei mai mari consumatori de gaze din ţară, cât se poate lua de la fiecare şi în ce ordine.
Aceşti consumatori aveau de la începutul anului un statut special şi tarife mai mici de transport gaze tocmai pentru că puteau fi deconectaţi în caz de urgenţă. Anul acesta nu a existat aşa ceva, deci nu avem niciun consumator care să aibă acest statut de “întreruptibil”.
În plus, consumatorii întreruptibili de anii trecuţi sunt închişi sau funcţionează la o capacitate foarte redusă, precum Azomureş sau Interagro.
Singurii mari consumatori de gaze au rămas centralele Elcen şi Brazi. CET-urile Elcen pot funcţiona şi pe păcură, dar această este mult mai poluantă decât gazul. Cealaltă centrală, cea de la Brazi, e dificil să fie oprită, pentru că asigură peste 10% din producţia de energie electrică a României. Din păcate, centrala de la Brazi este alimentată din acelaşi depozit de gaze ca şi municipiul Bucureşti (depozitul Bilciureşti), ceea ce complică şi mai mult lucrurile.
Planul de măsuri urmează să fie aplicat dacă se declară situaţie de urgenţă în alimentarea cu gaze, ceea ce s-a întâmplat de mai multe ori anii trecuţi. Spre exemplu, în ianuarie 2009, Gazprom a sistat livările de gaze prin Ucraina inclusiv în România. Atunci Interagro şi Azomureş au fost închise, iar Elcen a trecut pe funcţionarea cu păcură.
De ce are România nevoie de importuri de gaze în timpul iernii
Peste tot auzim declaraţii ale oficialilor români care ne spun că vom trece iarna cu bine, că avem depozitele de gaze pline. Însă degeaba le avem pline, dacă nu avem capacitate de extracţie mai mare.
Tehnic, putem extrage din depozite doar 31-32 milioane de metri cubi pe zi, spune Ion Sterian, directorul general al Transgaz.
Producţia internă de gaze poate ajunge la 30 de milioane de metri cubi pe zi, cu tot cu noile gaze din Marea Neagră. Anii trecuţi, în perioadele geroase din ianuarie şi februarie, consumul de gaze al ţării a depăşit 70 milioane de metri cubi pe zi, recordul fiind de 73 milioane de metri cubi.
Prin urmare, chiar şi cu depozitele pline-ochi, matematic tot nu ne asigurăm consumul în perioadele de vârf din iarnă şi trebuie să importăm gaze.
Turcia cere tarife foarte mari pentru tranzitul gazelor
Problema este că, în afară de Federaţia Rusă, România nu are niciun contract de import semnat. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, spune din vară încoace acelaşi lucru: că negociază cu Azerbaidjan şi să avem răbdare până va anunţa el ceva.
Surse din sectorul energetic spun că Turcia este cea care a făcut imposibil un contract concret de import gaze din Azerbaidjan în România, pentru că a cerut tarife foarte mari de tranzit.
Aceleaşi surse spun că România ar putea încheia un acord cu Grecia mai repede decât vom vedea gazele din Azerbaidjan. Mai ales că, de la 1 octombrie, funcţionează şi conducta de gaze dintre Grecia şi Bulgaria, care finalizează un culoar foarte important de transport gaze din sudul Europei spre România.
Autorităţile fac glume şi spun să dormim liniştiţi
Întrebat care este cel mai pesimist scenariu la care se lucrează la minister, Dan Drăgan a făcut o glumă: “Cel mai pesimist scenariu este cel din partea stângă şi cel mai optimist e cel din partea dreaptă”.
Apoi a adăugat: “Acum lucrăm la elaborarea lor, în direcţia de specialitate din cadrul ministerului, dar, cu siguranţă, aceste scenarii vor asigura necesarul de gaze naturale pentru consumatorii casnici şi pentru centralele termoelectrice care asigură furnizarea de agent termic şi electricitate către populaţie. În funcţie de gradul lor de complexitate şi de necesitatea lor de a fi făcute publice, vom vedea la momentul respectiv”.
Sursă foto: DreamStime.com
6
69
