Curtea de Apel București a confirmat soluția Tribunalului București din aprilie 2022, conform căreia procedura de selecție a actualului directorat Hidroelectrica este lovită de nulitate absolută. Respingerea apelului Hidroelectrica reconfirmă faptul că întregul proces de recrutare și numire în funcție a celor 5 membri ai Directoratului Hidroelectrica, companie controlată majoritar de statul român prin Ministerul Energiei, s-a realizat prin fraudarea legii.

Sediul HidroelectricaFoto: AGERPRES

Apelul a fost făcut împotriva deciziei Tribunalului București prin care se anula ”procedura de recrutare și selecție pentru ocuparea celor cinci posturi de membri ai Directoratului S.P.E.E.H. Hidroelectrica SA” și se stipula “obligația de a emite o nouă procedură de recrutare”. Hotărârea Curții de Apel București din data de 1 martie 2023 este executorie, arată un comunicat al cabinetului de avocatură Mihai Kehaiyan.

”Hotărârea judecătorească a Curții de Apel București denotă clar că procesul de selecție și numire a celor cinci directori Hidroelectrica a fost unul neconform. În mod normal, companiile de stat sau cele cu capital majoritar de stat trebuie să respecte Ordonanța 109/2011 privind guvernanța corporativă și să își aleagă directorii în baza unui concurs cu reguli clare. Or, în cazul Hidroelectrica, concursul a avut numeroase vicii de procedură și a minimizat șansele candidaților care nu erau favorizați.” a declarat Mihai Kehaiyan, avocatul care l-a reprezentat pe reclamant în acest proces.

”În fapt, cei cinci directori ai Hidroelectrica nu mai acum nicio calitate legală – nu mai pot semna acte, nu mai pot reprezenta societatea. Practic, ei nu mai operează ca membri ai directoratului Hidroelectrica începând cu 1 martie. Interesant ar fi de văzut ce se întâmplă cu toate salariile și primele pe care le-au obținut din 2019 și până astăzi, luând în calcul că procesul de recrutare și selecție prin care aceștia au fost numiți în funcție a fost declarat nul. Ceea ce am obținut noi, prin cele două decizii fără echivoc ale instanțelor, nu reprezintă doar o victorie împotriva uneia dintre cele mai importante companii din domeniul energiei, ci este și o victorie împotriva practicilor de fraudare a selecțiilor organelor de conducere în cadrul companiilor cu capital de stat. Sunt tot mai dese cazurile când companiile de stat aleg să pună în practică proceduri interne care contravin legii și sunt profund viciate de terțe interese.”, a adăugat Mihai Kehaiyan.

Conform datelor din dosar, o parte dintre cei selectați nu îndeplineau criteriile eliminatorii stipulate în procedura concursului de selecție a directoratului, cum ar fi: cunoașterea limbii engleze, numărul minim de ani de experiență necesari sau lipsa conflictelor de interese. Practic, aceste persoane nici nu puteau sa intre in concursul de selecție.

“Tentația ar fi să se eludeze decizia obligatorie a Curții de Apel invocând tot felul de interpretări frivole. Totuși, cum ar putea Hidroelectrica să continue procesul de listare, atât de mult așteptat, cu semnături ale unor persoane selectate nelegal și asupra cărora planează suspiciuni morale și profesionale?”, a mai arătat avocatul Kehaiyan.

Actuala conducere a Hidroelectrica a fost învestită în funcție în vara anului 2019 și urma să fie înlocuită în vara anului 2023, conform regulamentului. Cei cinci directori care au format conducerea Hidroelectrica - din 2019 până la pronunțarea deciziei Curții de Apel București- sunt: Bogdan Badea – președinte, Marian Bratu, Răzvan Ionuț Pațaliu, Radu Cristian Pop (înlocuit, intre timp, cu Andrei Gerea) și Cristian Vlădoianu.