Vremea favorabilă, umplerea depozitelor până aproape de 100% și diversificarea surselor de aprovizionare au condus la reducerea constantă a prețului gazelor, la nivelul Uniunii Europene. Gazele s-au ieftinit atât de mult încât prețurile de referință au ajuns la nivelurile de dinaintea crizei energetice și cu mult sub recordurile înregistrate după invadarea Ucrainei de către Rusia. Încă de la începutul anului, situația este calmă și nu doar că au scăzut prețurile, dar asistăm și la o reducere spectaculoasă a dependenței de importurile din Rusia, aceasta nemaiavând putere de manipulare a pieței europene. În aceste condiții, în România mai este justificată plafonarea prețurilor la energie stabilită în perioadă de criză?
Prețurile la gaze, cu aproape 90% mai mici față de vârfurile din 2022
Potrivit datelor hub-ului de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință la nivel european, cotaţiilor futures la gaze naturale cu livrare în luna noiembrie au scăzut în jurul nivelului de 37 euro/MWh, deși este lună în prag de iarnă. Diferența este uriașă față de cotațiile record de 340 euro/ MWh, din august 2022, de pe bursa olandeză, fiind comparative cu cele din iulie- august 2021, lunile de dinaintea marilor creșteri de prețuri, când au început să se simtă efectele crizei energetice, posibil provocate în urma manipulării pieței de către rușii de la Gazprom.
Practic, sunt cu aproape 90% mai mici față de recordurile din 2022. Prețurile se mențin constant sub 50 euro/ MWh începând din februarie 2023. Au ajuns chiar și sub 25 de euro/MWh, cel mai scăzut nivel înregistrat din mai 2021, potrivit datelor Trading Economics.
Potrivit unei analize Bloomberg, prețurile de referință continuă să scadă pe fondul unei cereri reduse de gaze, cauzată de vremea neobișnuit de caldă în această perioadă a anului. Consumul de gaze din Uniunea Europeană şi Marea Britanie, acesta a fost cu 9% mai mic în luna septembrie a acestui an comparativ cu luna septembrie a anului trecut, a declarat Tom Marzec-Manser, director de analiză la firma ICIS, citat de Bloomberg, potrivit Agerpres. În plus, este cu 20% mai mic decât media lunii septembrie în perioada 2017-2021. În Germania, luna trecută cererea de gaze din partea sectorului comercial şi rezidenţial a fost la aproape jumătate din nivelul la care era în luna septembrie 2022.
Toate statele UE, inclusiv România, au depozitele pline de gaze
Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, gradul de umplere a depozitelor de gaze din UE este la o medie de 96,1%. România stă chiar foarte bine, cu un grad de umplere de 98,1%, situându-se pe al treilea loc după Spania, care are depozitele pline 100% și Polonia cu 99,7%. În condițiile în care vremea se menține caldă, nu sunt motive pentru folosirea gazelor din depozite.
Statele europene au reușit să scape într-o uriașă proporție și de gazele rusești, diversificând sursele de aprovizionare. Înainte de războiul din Ucraina, Rusia trimitea 155 de miliarde de metri cubi (mmc) de gaz în Europa în fiecare an, în mare parte prin conducte; în 2022, importurile prin gazoducte ale UE au scăzut la 60 mmc, iar anul acesta, UE se așteaptă ca ele să scadă până la 20 mmc, potrivit unei analize Reuters.
În perioada ianuarie-noiembrie 2022, Rusia (gaze prin conducte și importuri de GNL) a reprezentat mai puțin de un sfert din importurile de gaze ale UE. Un alt sfert a provenit din Norvegia, iar 11,6 % din Algeria. Importurile de GNL (excluzând Rusia – în principal din SUA, Qatar și Nigeria) au reprezentat 25,7 %, potrivit unor date ale Consiliului European.
Cât de justificată mai este plafonarea prețurilor la energie în România?
Prețurile de referință la gaze se mențin scăzute la nivel european, însă este foarte greu de văzut care ar fi impactul asupra pieței energetice din România, în condițiile în care aceasta nu este liberă. Prețurile la gaze și energie electrică sunt plafonate, așa cum au fost stabilite de către Guvern în plină criză energetică. Ar putea fi prețurile sub plafoane? Posibil, însă prețurile reale nu pot fi stabilite decât de o piață liberă.
Sebastian Burduja, ministrul energiei, a avut o tentativă, în luna august, de a pune pe tapet problema eliminării prețurilor plafonate, însă a doua zi s-a răzgândit și a spus că nu se "pune problema să renunțăm la schema de compensare-plafonare la gaze și energie electrică".
Schema de sprijin privind plafonarea-compensarea prețului la energie va rămâne nemodificată pe perioada acestei ierni, a spus în mai multe rânduri ministrul.
Această schemă de plafonare-compensare a costat bugetul de stat peste 20,5 miliarde de lei, potrivit datelor ANRE.
Care sunt plafoanele
Consumatorii casnici de energie electrică, până pe 31 martie 2025:
- Maximum 0,68 lei/kWh, la un lunar între 0 și 100 kWh inclusiv
- Maximum 0,80 lei/kWh, la un consum lunar între 100,01 și 255 kWh inclusiv
- Între 0,8 lei/kWh și 1,3 lei/kWh, la un consum lunar peste 255 kWh, dar sub 300 kWh, primii 255 vor fi facturați la 0,8 lei/kWh, iar restul la 1,3 lei/kWh
- Maximum 1,30 lei/kWh, la un consum lunar peste 300 kWh
Consumatorii noncasnici de energie electrică, până pe 31 martie 2025:
- Maximum 1 leu/kWh, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum fiind facturată la maximum 1,3 lei/kWh
- Maximum 1 leu/kWh pentru spitale, școli, gradinițe, creșe, centre de servicii sociale
Consumatorul casnic de gaze naturale, până pe 31 martie 2025:
- Preț plafonat de 0,31 lei/kWh
Consumatorul noncasnic de gaze naturale, până pe 31 martie 2025:
- Maximum 0,37 lei/kWh, la un consum anual de cel mult 50.000 MWh și pentru producătorii de energie termică.
8
29
