România este vulnerabilă la o gamă largă de dezastre naturale induse sau accentuate de schimbările climatice, în special la inundații și secetă, ceea ce expune țara la riscuri macro-fiscale semnificative, arată raportul de țară privind clima și dezvoltarea, realizat de Banca Mondială. Pierderile medii anuale cauzate de inundații ar putea ajunge la 1,7 miliarde de euro, iar seceta din 2022, când sute de localități au avut nevoie de cisterne pentru a se alimenta cu apă, a fost un mesager al provocărilor care vor urma. Peste 660.000 de români sunt expuși la riscul de furtuni și 150.000 la riscul de inundații.

SecetaFoto: Shutterstock

Expunerea la riscul de inundații, deja considerabilă în majoritatea țării, este prevăzută să crească pe fondul schimbărilor climatice, spun experții Băncii Mondiale.

În ansamblu, România a înregistrat pierderi estimate de 12 miliarde de euro (dintre care 99% neasigurate) și peste 1.300 de victime ca urmare a fenomenelor climatice și hidro-meteorologice începând cu anul 1980 — printre care 36 de inundații pe râuri, care au afectat 368.000 de oameni, cauzând 403 decese și pagube de 2,6 miliarde EUR, precum și 11 fenomene de ger și opt fenomene de caniculă.

Conform Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC), peste 660.000 de persoane din România sunt expuse la riscul de furtună, pagubele anuale estimate fiind de 83 milioane EUR.

Pagubele potențiale rezultate pentru activele de capital natural, fizic și uman pot să afecteze creșterea economică și să aprofundeze inegalitatea, întrucât județele mai sărace din România și segmentele vulnerabile de populație care locuiesc în aceste spații sunt afectate în mod disproporționat de riscul de dezastre.

Ce mai arată raportul Băncii Mondiale:

• România este foarte vulnerabilă la inundații și la secetă, impactul fiind resimțit în diferite sectoare. România a cunoscut o variabilitate interanuală semnificativă a disponibilității resurselor de apă în ultimii treizeci de ani, multe regiuni fiind expuse la risc semnificativ de inundații, în timp ce altele se confruntă cu deficitul de apă.

• Din 1970 până în 2021, inundațiile au fost cel mai sever dezastru asociat cu vremea în ceea ce privește numărul de evenimente, numărul de persoane afectate și pagubele totale. În continuare, pierderile medii anuale cauzate de inundații ar putea ajunge la 1,7 miliarde de euro, afectând 150.000 de persoane, în zonele unde riscul de inundații este semnificativ.

• Pe de altă parte, disponibilitatea resursei de apă în România este aproximativ la jumătate din media UE și este foarte aproape de pragul de stres hidric.

• În plus, episodul de secetă care a afectat toată Europa în vara lui 2022 a avut un impact sever în România — în special asupra productivității recoltelor și asupra accesului la apă în anumite zone urbane.

• Seceta din 2022 a fost un mesager al provocărilor care vor urma – generarea de energie electrică din surse hidro a scăzut la un minim istoric, centralele nucleare aproape au fost oprite din cauza debitului redus de apă pe Dunăre și peste 200 de orașe mici au avut nevoie de cisterne pentru a se alimenta cu apă. Mai mult, generarea de energie electrică din surse hidro ar putea fi afectată de inundațiile extreme, care ar putea deteriora barajele și centralele și ar putea impune utilizarea lacurilor de acumulare pentru a controla inundațiile.

• În 2022, România s-a confruntat cu una dintre cele mai severe secete înregistrate vreodată, care a perturbat rezervele de apă din 220 de localități, a redus producția de energie cu o treime (din energie hidraulică) și a expus la riscuri alte surse de energie (nucleară), a redus producția agricolă cu cel puțin un sfert, a crescut incendiile de pădure de șapte ori și a cauzat restricții de navigație pe Dunăre. Această tendință se estimează că va continua.

• În 2016, o evaluare a riscurilor la nivel național, coordonată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din România, a constatat că 48% din suprafața terenurilor agricole din țară sunt vulnerabile la secetă, în special în regiunea de sud și sud-est.

• În ciuda vulnerabilității ridicate la riscurile aferente schimbărilor climatice, România nu este suficient de pregătită să răspundă și să se adapteze la acestea.

Sectorul energetic generează cele mai multe emisii de gaze cu efect de seră

Pe de altă parte, raportul Băncii Mondiale arată că emisiile de gaze cu efect de seră (GES) ale României sunt relativ scăzute și au înregistrat diminuări în ultimii ani.

Ce mai spune raportul despre aceste emisii:

• România contribuie cu aproximativ 3% din emisiile UE și reprezintă 1,2% din PIB-ul blocului și 3,8% din populația acestuia (în 2019).

• Trebuie remarcat faptul că emisiile au avut o tendință de descreștere – inclusiv pe cap de locuitor, în ciuda scăderii populației.

• Însă în absența unor măsuri politice, proiecția indică o creștere a emisiilor, riscând să compromită realizarea țintelor stabilite în Acordul de la Paris și în Pactul Verde European (PVE).

• În timp ce toate sectoarele economiei vor trebui să se decarbonizeze, tranziția energetică este primordială.

• În România, sectorul energetic este principalul generator de gaze cu efect de seră, fiind responsabil de 66% din emisii, evidențiind importanța tranziției energetice.