​Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a anunțat marți că are "încă o promisiune respectată". Realizarea la care face referire este adăugarea încă unui studiu de fezabilitate la proiectul vechi de 50 de ani privind construirea centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj la Tarniţa - Lăpuşteşti. Licitația tocmai a fost lansată pe SICAP. Costul acestui nou studiu de fezabilitate este estimat la valoarea de 3 milioane și jumătate de euro, studiul având o durată de maximum 12 luni.

Proiectul TarnitaFoto: Guvern

Reamintim că, de-a lungul timpului, proiectul a beneficiat de mai multe studii de fezabilitate, a căror valoare era estimată în urmă cu șapte ani la circa 5 milioane de euro.

Sebastian Burduja: Îmi doresc ca până în toamna viitoare să avem studiul de fezabilitate gata

“România avea datoria să facă acest proiect de cel puțin 40 de ani”, a declarat Sebastian Burduja. "Vă anunț că proiectul hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești, începând de astăzi, este prezent în SICAP, fiind astfel lansat oficial procesul de achiziție a proiectantului care va elabora studiul de fezabilitate. Este o promisiune respectată a mandatului meu. Vorbim despre o capacitate de producție cu acumulare prin pompaj cu o putere instalată de până la 1.000 MWh", a mai spus ministrul.

Potrivit acestuia, hidrocentrala va rezolva mai multe probleme, în principal nevoia de echilibrare a sistemului energetic. "Pe înţelesul tuturor: avem două lacuri, la Lăpuşteşti și la Tarnița, unul plasat mai sus decât celălalt. Atunci când avem nevoie de producţie în sistem, apa din lacul de sus trece prin turbine şi produce energie electrică. Atunci când avem excedent de producţie, pornim pompele din lacul de jos şi, practic, urcăm înapoi apa în lacul de sus. Este ca o mare baterie verde”, a explicat Burduja.

Ministrul a mai spus că își dorește ca până în toamna viitoare să fie studiul de fezabilitate gata. Ofertele se pot depune până pe 4 decembrie 2023.

Burduja vrea ca statul să rămână minoritar în proiect

Ministrul susține că pe baza studiului de fezabilitate, SAPE va identifica parteneri privați pentru o companie de proiect.

"Viziunea mea este ca statul să rămână minoritar în acest proiect, iar partea privată să garanteze atât capitalul necesar, cât și continuitatea acestui proiect strategic și complex, care va putea fi finalizat într-o perioadă de 8-10 ani de zile, pe baza estimărilor experților. Toate datele le vom avea prin studiul de fezabilitate. A venit timpul acestui proiect — mai bine mai târziu decât niciodată.”, a adăugat Burduja.

A mai existat o companie de proiect, însă tocmai a fost desființată

Ministrul vorbește despre identificarea unor parteneri privați pentru o companie de proiect. Însă tocmai ce a fost desființată cea de dinainte. Compania de proiect Hidro-Tarnița a fost dizolvată la începutul lunii iulie pentru că nu producea nimic, nu putea fi finanțată în niciun fel și nu a fost găsit niciun investitor pentru construirea Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița Lăpuştești, potrivit unui răspuns către HotNews.ro al Societăţii de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), compania care a decis desființarea Hidro-Tarnița, în calitate de acționar majoritar.

Practic, acum ministrul spune că Guvernul va reuși cu o nouă companie de proiect ceea ce nu a putut cu vechea companie de proiect.

Tarnița - Lăpuștești, o poveste veche despre sinecuri și bani irosiți pe studii de fezabilitate

Proiectul Tarnița-Lăpuștești are o vechime de circa 50 de ani și a fost rostogolit de la o guvernare la alta, trecând prin mai multe eșecuri. Până în urmă cu 7 ani, s-ar fi cheltuit până acum peste 5 milioane de euro pe studii și actualizări de studii pentru acest proiect care presupune construirea unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj.

Este un proiect controversat pentru care s-au cheltuit foarte mulți bani pe studii și sinecuri. În 2013, a fost înființată compania de proiect Hidro-Tarnița, însă aceasta a fost doar un loc pentru sinecuri. În 2015, și-ar fi manifestat interesul pentru proiect cinci companii chineze, iar trei dintre acestea au trecut de etapa de precalificare, însă orice discuție s-a blocat aici.

Deoarece nu și-a gasit utilitatea, proiectul a fost suspendat în 2016, însă a fost reluat în 2017 de guvernul de atunci și introdus în programele de guvernare care au urmat. În 2020, fostul ministru al energiei Virgil Popescu a spus că proiectul va fi scos din strategia energetică deoarece nu se justifică economic. Însă, nici atunci nu a dispărut cu totul proiectul, deoarece un an mai târziu, patru companii coreene s-ar fi arătat interesate de investiție. Nici de data aceasta nu au avut vreun succes discuțiile.

HotNews.ro a scris în mai multe rânduri despre acest proiect. Citește și: