Nu va fi nevoie de modificarea Legii offshore pentru ca gazele din Marea Neagră să meargă la export. Aceasta pentru simplul motiv că nu vom avea ce să facem cu ele. România nu are nicio strategie de a dezvolta industria mare consumatoare de gaze, precum cea de îngrășăminte chimice sau farmaceutică. Proiectele marilor centrale pe gaze de la Turceni, Ișalnița și Mintia sunt în întârziere și nu vor fi gata la timp. În schimb, austriecii și ungurii abia așteaptă să cumpere gazele din Marea Neagră.
În urmă cu două luni, o delegație din Austria condusă de șeful OMV a venit în România pentru a cere modificarea Legii offshore, care spune că gazele extrase din Marea Neagră vor fi folosite cu prioritate în România. Nu vom modifica nicio lege, a spus atunci, cu patriotism, premierul Marcel Ciolacu.
Europarlamentarul Rareș Bogdan a precizat și el: „Reprezentanții OMV vin mâine pentru o întâlnire cu oficialii statului român privitoare la renegocierea legii offshore în așa fel încât cei de la OMV Petrom, care sunt parte a proiectului Neptun Deep, să poată să vândă prin bursa de la Viena mai mult de 50% din gazul care trebuie vândut de statul român. Dacă oficialii statului român vor accepta acest lucru, îl consider o chestiune extrem de gravă”.
Între timp, discursul autorităților s-a schimbat în „m-aș bucura ca gazul să rămână în țară” și „nu văd nicio problemă în a negocia cu cei interesați”, după cum a declarat recent ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„M-aș bucura să fim un lider, un furnizor de stabilitate și de securitate energetică în regiune”, a spus el, la Forumul gazelor, organizat de Financial Intelligence.
„Dacă avem gaz în plus, nu văd nicio problemă în a negocia cu cei interesați și a avea cele mai bune oferte, de pe urma cărora să primim banii pe care România îi merită pentru acest gaz și de ce nu, să înlocuim dependența altor state de Rusia cu dependența de România, cred că nu s-ar supăra nimeni”.
Tot Burduja a spus, de mai multe ori, că pentru a folosi gazele în țară este nevoie să dăm drumul unei strategii de dezvoltare a industriei consumatoare de gaze, precum cea chimică și cea farmaceutică.
„Gazul din Neptun Deep se supune legislației offshore, iar România are prima opțiune la acest gaz și aceasta este o discuție închisă, pentru a acoperi toate nevoie interne. Și ne vom strădui ca până în 2027 să investim și în industria de îngrășăminte, și în industria farma, să valorificăm acest gaz, nu doar să-l exportăm”, a spus el, pe 8 noiembrie.
Din zăcământul uriaș Neptun Deep din Marea Neagră sunt așteptate cantități de 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an, de două ori mai mult decât consumul de astăzi al țării, potrivit ministrului.
Primele gaze din Neptun Deep vor fi extrase în 2027-2028, adică peste patru ani, ceea ce reprezintă un termen foarte scurt pentru a construi ceva, așa că această „chestiune extrem de gravă”, cum numește Rareș Bogdan exportul de gaze, se va întâmpla natural.
Avem într-adevăr în plan construirea unor centrale pe gaze la Turceni, Ișalnița și Mintia, însă aceste proiecte sunt întârziate, după cum a recunoscut tot ministrul Energiei.
În plus, putem conta din ce în ce mai puțin pe banii europeni pentru proiectele care implică gazele, considerate neprioritare de către autoritățile de la Bruxelles.
Cine stă cu ochii pe gazele din Marea Neagră
În schimb, austriecii și ungurii încă își bazează mixul energetic pe gaze de import.
„Noi producem 1,5 miliarde de metri cubi în Ungaria și importăm 8,5 miliarde de metri cubi”, a spus, la București, ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, în urmă cu două săptămâni.
„Ne uităm la proiectul Neptun Deep ca fiind o șansă și o oportunitate mare pentru noi pentru a ne diversifica sursele. Vrem să semnăm un nou contract pentru a aduce gaze din proiectul Neptun Deep”, a precizat oficialul maghiar.
Ungaria semnase un contract cu OMV, în baza căruia ar fi trebuit să primească gaze din Neptun Deep la începutul acestui an, însă proiectul a întârziat, iar decizia finală de investiții în perimetrul Neptun a venit abia vara trecută.
Szijjarto a făcut lobby și pentru creșterea capacității de interconectare dintre cele două state „cu cât mai mult posibil”.
Ungurii ne ironizează pentru lipsa strategiei
Ungurii au pus ochii de mult timp pe gazele din Marea Neagră românească.
Unul dintre cele mai memorabile episoade este o conferință de presă organizată la București în urmă cu cinci ani de compania și gaze din Ungaria, FGSZ, unde șefii companiei au făcut declarații ironice cu privire la lipsa de strategie a României.
„Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?", a spus Kristof Terhes, președintele FGSZ.
5
24
