România vrea să devină furnizor de securitate energetică în această regiune a Europei, însă, în același timp, este una dintre campioanele continentului la sărăcie energetică. Cel mai grav este că nu avem nicio strategie pentru a combate acest fenomen și nici măcar statistici clare nu există. Consumatorii vulnerabili sunt dependenți de ajutoare, pentru care se găsesc tot mai greu bani în bugetul statului. Comisia Europeană pune la dispoziție sume uriașe, dar nu le putem accesa atâta vreme cât Guvenul nu elaborează un plan integrat, afirmă Anca Sinea, coordonatorul Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), pentru HotNews.ro.
România este una dintre țările europene cele mai afectate de fenomenul sărăciei energetice. Datele ORSE arată că jumătate dintre gospodăriile din România se află în incapacitatea de a-şi asigura necesarul de energie pentru încălzire și iluminat la standarde adecvate sau suferă de pe urma facturilor mari la energie.
Până acum, măsurile de sprijin pentru cetățenii care au probleme în a-și asigura necesarul de energie nu au avut ca scop rezolvarea cauzelor, ci au constat doar în mici ajutoare financiare, nici acestea direcționate către toți cei care ar fi avut nevoie. Aceasta a făcut ca fenomenul sărăciei energetice să persiste și chiar să se agraveze în România. Iar oamenii să rămână într-o dependență vicioasă de ajutoare, pentru care vedem că se găsesc tot mai greu bani în bugetul statului, spune Anca Sinea, coordonatorul ORSE.
Lipsa accesului la energie reprezintă o formă de sărăcie extremă, iar persoanele aflate într-o situație dificilă trebuie sprijinite pentru a avea acces la aceste servicii. Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie în 2017, și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU adoptate în 2015 includ energia printre serviciile esențiale pe care toată lumea are dreptul de a le accesa. Energia este esențială în viața noastră, pentru un nivel de trai adecvat și pentru sănătatea noastră.
În principal, sărăcia energetică are trei cauze fundamentale majore, corelate între ele: veniturile reduse, cheltuielile ridicate pentru energie, ineficiența clădirilor și a aparatelor din locuințe. De asemenea, comportamentul individual de consum joacă un rol important.
Dată fiind complexitatea cauzelor și manifestărilor sărăciei energetice, e un fenomen imposibil de măsurat printr-un singur indicator.
Dacă analizăm din perspectiva incapacității de a încălzi adecvat locuința, România este unul dintre statele europene cele mai afectate, cu 15,2% dintre gospodării aflate în această situație în 2022, în creștere față de anul precedent, conform datelor Eurostat. În Bulgaria, procentul a fost de 22,5%, iar în Grecia - de 18,7%. Dacă ne uităm la Ungaria, acolo doar 4,7% dintre gospodării au apreciat că nu și-au putut încălzi adecvat locuința, procent aproape similar cu Polonia (4,9%).
Sărăcia energetică este un fenomen prezent în toată Europa și s-a amplificat pe fondul pandemiei și al crizei energetice. Totuși, există diferențe între țările din vest și cele din Europa Centrală și de Sud-Est, explicate prin gradele diferite de dezvoltare economică, precum și de particularități locale, inclusiv geografice și istorice, dar și prin accesul la programe remediale țintite sau de tranziție energetică mai incluzive.
Dacă ne uităm la incapacitatea de a încălzi adecvat locuința, în 2022, în Germania procentul a fost de 6,6% dintre gospodării, în Belgia - de 5,1%. În Franța, 10,9% dintre gospodării nu și-au permis temperaturi confortabile în locuință în timpul iernii. Deci procentele sunt mai mici față de cele din România.
Un alt indicator după care se măsoară sărăcia energetică este ponderea cheltuielilor cu energia în coșul zilnic de consum. Datele agregate de ORSE pe baza informațiilor publicate de Institutul Național de Statistică arată că pentru 37,3% dintre gospodăriile din România energia a devenit prea scumpă, depășind pragul de 10%.
De asemenea, două din zece gospodării (19,8%) consumă energie mult sub media națională, ceea ce ne arată că și-au diminuat drastic consumul pentru că nu își permit mai mult. Ei se află în ceea ce numim „sărăcie energetică ascunsă” sau extremă. Acești oameni sunt efectiv nevoiți să trăiască în frig de teama facturilor, cu riscuri directe asupra sănătății.
Nu știm câte locuințe nu au acces la rețeaua electrică
„Analiza noastră pe decile (praguri) de venit mai arată că rata sărăciei energetice s-a amplificat anul trecut și în rândul românilor cu venituri medii și mari. Deci e un fenomen care afectează din ce în ce mai mult toate păturile sociale. O explicație este ineficiența ridicată a clădirilor, care conduce la consumuri mari de energie pentru menținerea confortului chiar și în rândul celor considerați „bogați”. Vorbim aici nu doar de cheltuielile pentru încălzire, ci și de cele pentru răcire și tot ce înseamnă necesarul nostru de energie”, mai spune Anca Sinea.
Întrebată care este numărul locuințelor neelectrificate din România, ea a arătat că, din păcate, nu există nici acum o estimare corectă oficială în acest sens, iar cifrele diferă mult de la o sursă la alta.
„Există trei categorii de locuințe care nu beneficiază de electricitate. În primul rând, vorbim despre locuințele neelectrificate fără acces la rețea. O hotărâre de Guvern pentru aprobarea „Programului Naţional de Electrificare 2012 – 2016 privind alimentarea cu energie electrică a localităţilor neelectrificate şi extinderea reţelelor existente” menționa aproape 100.000 de gospodării aflate în această situație. Mai exact, 97.805 gospodării neelectrificate amplasate în 2.284 localități. Ulterior, în 2018, Ministerul Energiei indica peste 52.000 de locuințe neelectrificate inventariate”, a arătat expertul ORSE.
Dacă ne referim la locuințele care nu sunt dotate cu instalație electrică, datele culese la recensământul din 2011 arată că sunt 287.434. Mai există locuințe cu acces la rețea și dotate cu instalație electrică, dar neracordate din lipsa documentelor sau a veniturilor insuficiente, iar numărul acestora este neclar.
Trebuie luată în calcul și categoria de locuințe cu acces la rețea și care se conectează fraudulos. Un studiu CSD bazat pe date Deloitte România din 2017 estimează numărul de gospodării care au acces neautorizat la rețea la 422.615, adică 5,7% din total la nivel național. Regiunea București-Ilfov este campioană la acest capitol, cu circa 63.000 de clădiri racordate ilegal.
Care sunt principalele cauze ale sărăciei energetice în România
Pentru a înțelege mai bine cauzele și contextul național, ar fi util să ne uităm la tabloul regional. Există câteva trăsături caracteristice comune pentru țările din Europa Centrală și de Sud-Est. În primul rând, venitul mediu redus comparativ cu statele din vest. De asemenea, țările post-comuniste, precum România și Bulgaria, poartă încă povara urbanizării forțate, prin care s-au construit blocuri de locuințe multifamiliale rapid și fără standarde de eficiență energetică, având consumuri ridicate de energie.
Standardele de construcții sub nivelul optim din perioada comunistă se moștenesc și la nivelul locuințelor unifamiliale. Când energia era subvenționată, risipa de energie nu a contat, dar acum face diferența în facturi și în standardul de viață.
Mai este un aspect comun ce caracterizează țările din regiune: ponderea mare a populației rurale, care este și mai expusă sărăciei energetice decât în mediul urban.
În România aproape jumătate din populație trăiește în mediul rural. Majoritatea locuințelor din aceste zone sunt vechi și ineficiente, încălzirea se realizează preponderent pe lemn, în sobe învechite și cu un randament foarte scăzut.
„Veniturile populației din mediul rural sunt și mai mici decât în mediul urban, de aceea cei mai mulți nu își permit investiții în reabilitarea termică a locuințelor. Din păcate, jumătate din România, cea rurală, a fost lăsată captivă în sărăcie energetică”, arată reprezentanta ORSE.
Problema se regăsește și în orașele mici. Anca Sinea a dat exemplul locuitorilor din Huedin, un orășel de lângă Cluj-Napoca, care locuiesc la bloc și se încălzesc cu lemne pentru că nu au acces la rețeaua de gaze, iar electricitatea ar fi prea scumpă pentru bugetele lor.
„E o situație incredibilă și am văzut oameni cum se chinuie să urce sacoșele cu lemne până la etajul patru”, povestește ea.
Nu au existat până acum programe de renovare dedicate locuințelor rurale și nici de diversificare a accesului la surse alternative, mai curate, de energie.
Nici programele de subvenții pentru instalarea de panouri fotovoltaice nu ajung la cei mai vulnerabili consumatori. Așa cum au fost concepute, nu pot fi accesate de cei cu venituri foarte scăzute și fără acces la internet.
Cum putem reduce sărăcia energetică
În primul rând, autoritățile trebuie să facă un diagnostic corect al fenomenului.
„În ceea ce privește măsurile, cea mai eficientă soluție pentru a combate sărăcia energetică în cazul consumatorilor vulnerabili este să îmbunătățim izolația clădirilor. Renovarea cu prioritate a clădirilor cu cea mai slabă performanță energetică este o cerință legală ce va trebui aplicată și în România.
De asemenea, este necesară înlocuirea sistemelor individuale de încălzire și răcire cu echipamente moderne, precum pompele de căldură sau instalații de producere a energiei din surse regenerabile. Încălzirea și răcirea centralizată și susținerea comunităților de energie din surse regenerabile sunt alte metode”, a completat Sinea.
Posibilitățile de finanțare a măsurilor de combatere a sărăciei energetice sunt numeroase și reprezintă o ocazie istorică pentru România de a combate sărăcia energetică, spune ea.
De exemplu, prin PNRR, peste 2 miliarde de euro au fost alocate pentru măsuri de eficiență energetică, inclusiv pentru renovarea clădirilor. România primește alte 1,4 miliarde de euro prin REPowerEU, care a devenit capitol în PNRR, iar reducerea sărăciei energetice este unul dintre cele șase obiective la care ar trebui să contribuie reformele și investițiile, conform cerințelor.
De asemenea, o sursă foarte importantă de finanțare europeană este Fondul pentru o tranziție justă. România are o alocare aproximativă de 1,95 miliarde euro, a treia ca valoare după Polonia și Germania, la care se adaugă cofinanțarea națională de 0,29 miliarde euro, fiind disponibile în total aproximativ 2,24 miliarde euro.
„Lista este mai lungă, dar foarte important de menționat este Fondul Social pentru Climă, ce va fi operațional din 2026 în corelare cu introducerea ETS2 (taxarea carbonului în clădiri și transportul rutier). România va fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestui fond și va primi până la 6 miliarde de euro.
Acest fond va fi creat pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile din UE, inclusiv pe cele afectate de sărăcia energetică, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili. De aceea, investițiile vor viza creșterea eficienței energetice și accesul la transport cu emisii zero și scăzute”, arată coordonatorul ORSE.
Pentru a putea accesa aceste fonduri, statele membre au obligația de a întocmi planurile sociale pentru climă până în iunie 2025. Aceste planuri vor trebui să arate clar cum se va reduce sărăcia energetică și de mobilitate ca urmare a măsurilor și a investițiilor finanțate în cadrul fondului. Așadar, va trebui ca până atunci România să aibă un tablou clar al sărăciei energetice și măsuri țintite de sprijin.
De altfel, România are obligația prevăzută de peste 10 ani în Legea energiei de a realiza un Plan național integrat de combatere a sărăciei energetice, cu obiective, indicatori măsurabili și termene clare de execuție.
Sursa foto: Dreamstime
1
9
