Schema de plafonare-compensare a facturilor la energie și gaze naturale din România a ajuns în atenția Comisiei Europene, potrivit unui răspuns transmis de Bruxelles la solicitarea HotNews.ro. Aceasta în contexul în care prețurile în toată Europa sunt la nivelurile dinaninte de criza energetică, iar țara noastră este singura care mai acordă subvenții. În plus, guvernele au putut fixa prețuri reglementate sub costuri și pentru firme doar până la 31 decembrie 2023. Autoritățile de la Bruxelles încearcă acum să înțeleagă de ce Guvernul de la București vrea să mențină schema până în 2025.
HotNews.ro a întrebat Comisia Europeană dacă menținerea schemei de plafonare-compensare a energiei în România este conformă cu legislația europeană, în condițiile în care criza energetică a trecut și prețurile au scăzut, dar Guvernul de la București menține subvențiile tocmai până la 1 aprilie 2025.
„Comisia analizează problema și este în contact cu autoritățile române pentru a înțelege mai bine schema. Ca principiu general, intervențiile statelor membre privind prețurile trebuie să fie în conformitate cu normele UE privind piața energiei”, a răspuns un purtător de cuvânt al Comisiei.
În timpul crizei, Regulamentul Consiliului (UE) 2022/1854 a permis statelor membre să extindă prețurile reglementate la IMM-uri și să implementeze prețuri reglementate sub costuri, sub rezerva unor condiții specifice: nediscriminarea între furnizori și compensarea echitabilă a furnizorilor.
Această posibilitate s-a încheiat la 31 decembrie 2023, iar în prezent se aplică doar regulile normale de piață liberă.
„Având în vedere caracterul excepțional al măsurilor prevăzute în prezentul regulament și necesitatea de a le aplica în special în sezonul de iarnă 2022-23, prezentul regulament ar trebui să se aplice până la 31 decembrie 2023”, arată Regulamentul menționat.
În ce condiții se mai pot acorda subvenții în piață
În continuare, statele membre pot implementa prețuri reglementate pentru energia electrică, în baza articolului 5 din Directiva privind energia electrică, care reprezintă o derogare de la principiul general al prețurilor de furnizare bazate pe piață.
Există cerințe diferite pentru schemele care vizează clienții vulnerabili și aflați în sărăcie energetică, față de schemele generale care acoperă toate gospodăriile.
Pentru schemele care vizează toate gospodăriile, cerințele principale sunt ca prețurile să fie peste costuri și să permită o concurență efectivă în piață. În toate cazurile, schemele trebuie să fie justificate, proporționale și limitate în timp.
În ceea ce privește prețurile cu amănuntul la gaze, articolul 3 din Directiva gazelor permite statelor membre să impună companiilor o obligație de serviciu public în beneficiul consumatorilor casnici și necasnici, dar, la fel, în anumite condiții de piață, nu după cum vrea fiecare guvern.
În orice caz, deciziile de acest gen trebuie notificate la Bruxelles în termen de o lună de la implementarea schemelor.
Mai departe, Comisia evaluează dacă schema este în conformitate cu cerințele articolului 5 din Directiva privind energia electrică și cu articolul 3 din Directiva privind gazele și ia măsuri, dacă este cazul.
Dacă se dovedește că România a încălcat legislația europeană, țara noastră poate ajunge în fața Curții Europene de Justiție și poate plăti amenzi.
România a plătit furnizorilor de energie 23 de miliarde de lei de la bugetul de stat
România este singura țară care mai acordă subvenții în acest moment. Celelalte state au avut măsuri țintite - nu pentru toată lumea, ca la noi - care s-au finalizat anul trecut.
HotNews a scris recent că România nu a notificat Comisia Europeană cu privire la subvențiile acordate firmelor.
Pentru consumatorii români, prețurile plătite în facturi sunt plafonate, iar diferența este suportată de bugetul de stat.
Până acum s-au plătit furnizorilor 23 de miliarde de lei, în contul acestor diferențe, începând cu toamna anului 2021.
Guvernul analizează modificarea legislației privind plafonarea prețurilor
Săptămâna trecută, Ministerul Energiei a anunțat că analizează modalitățile în care poate fi modificată OUG 27/2022 (privind plafonarea prețurilor).
"Noi încercăm să scădem și mai tare facturile", a declarat ministrul de resort, Sebastian Burduja, joia trecută, întrebat despre prețurile la energie și gaze.
"Se poate merge sub acest plafon, desfășurăm o analiză tehnică și vom veni cu eventuale ajustări ale OUG 27/ 2022. (...) Românii vor plăti mai puțin, plafoanele maxime rămân la fel. (...) Ne uităm dacă există vreo modalitate pentru a determina scăderi și mai mari ale prețurilor", a spus ministrul.
Întrebat de ce vrea acum modificarea legislației, după ce a spus în mai multe rânduri că nu o va schimba, Burduja a răspuns scurt: "Este meritorie și stabilitatea".
Cu doar câteva zile înainte, el spunea că plafoanele nu vor fi modificate până la 1 aprilie 2025 pentru a nu bulversa sistemele de facturare ale furnizorilor.
„Ne-am manifestat public dorința de a păstra schema așa cum este pentru că a adus două beneficii. Pentru consumatori - oameni de rând și companiile din România - această schemă a însemnat stabilitate și predictibilitate în modul în care îți construiești un plan de afaceri sau modul în care îți faci bugetul familiei”, a spunea Burduja, la Euronews România.
„Al doilea mare beneficiu este că a asigurat o stabilitate pentru piața de energie. Un furnizor, în momentul în care noi am începe să ne jucăm cu schema asta și să umblăm la praguri, ar trebui să-și actualizeze toate sistemele informatice, toate sistemele de contabilitate. Lucrul acesta durează câteva luni și, dacă se face în grabă, cum s-a mai întâmplat din păcate, duce la erori, duce la facturi greșite, cu multe zerouri, știri, și nu ne dorim acest lucru.
Oricum furnizorii sunt sub o presiune, pentru că banii de la bugetul de stat au venit destul de greu. Să le mai pui și costuri cu diverse ajustări din când în când ale schemei nu e o idee tocmai bună”.
Sursa foto: Dreamstime
6
13
