Guvernul ia în calcul prelungirea cu încă un an, până în anul 2026, a schemei de plafonare a prețului energiei, a afirmat, luni, ministrul de resort, Sebastian Burduja. În opinia sa, subvențiile ar trebui mai bine țintite pe anumite categorii socio-economice, așa cum se întâmplă și în alte țări. În același timp, prețul energiei pe bursa de energie este la jumătate față de anul trecut.
„Avem o schemă care în linii mari funcționează, a asigurat o stabilitate pentru clientul final, o predictibilitate pentru restul lanțului. Am întâmpinat însă dificultăți pe partea de compensare a furnizorilor și datoriile sunt semnificative, la Ministerul Energiei vorbim de 1,5 - 1,6 miliarde de lei de decontat către furnizori, la care se adaugă sumele care trebuie returnate de la Ministerul Muncii”, a spus ministrul.
În total, restanțele s-ar ridica la circa 3 miliarde de lei și există discuții cu Ministerul Finanțelor despre cum s-ar putea plăti aceste datorii.
„În acest context, noi am luat în calcul faptul că preţurile din piaţă au scăzut şi atunci urmărim, împreună cu ANRE, o formulă de ajustare a schemei de compensare - plafonare, care să reflecte aceste preţuri mai mici din piaţă şi care să se simtă şi la nivelul românilor. În niciun caz preţurile nu vor creşte la consumatorul final", a spus Burduja.
„E un echilibru fin între nevoia de stabilitate, volatilitatea pieței, în condițiile în care avem un război la graniță și aspecte care țin de concurență”, a continuat el.
Întrebat dacă schema ar putea fi prelungită până în 2026, așa cum s-a vehiculat în piață, Burduja a răspuns:
- „Da, este o variantă. Ea expiră la 31 martie 2025. Nu aș vrea să mă exprim acum dacă va fi sau nu prelungită. Este o posibilitate, în ideea de a evalua dinamica din piață, evoluția conflictelor din regiune.
- În maximum două săptămâni vom avea o variantă de modificare a schemei.
- Vom purta o corespondență cu Comisia Europeană. Comisia Europeană ne lasă, ne-au spus „aveți o flexibilitate” până la 31 martie 2025, dar e o corespondență importantă pe care trebuie să o facem și o vom face”.
De ce mai este nevoie de această schemă, din moment ce prețul pe bursă este la jumătate față de anul trecut?, l-au întrebat jurnaliștii.
„Din rațiuni de stabilitate pentru clientul final. Nu putem risca să liberalizăm piața și să ne trezim că facturile o iau razna. Având în vedere contextul geopolitic și ce se întâmplă la granița României, din punctul meu de vedere un anumit nivel de reglementare pe termen scurt și mediu cred că este un lucru înțelept”.
În celelalte țări europene nu mai există scheme de subvenționare, de ce la noi ar lua-o razna facturile?, au insistat jurnaliștii.
„Cred că au scheme de subvenționare, dar sunt probabil mai bine țintite pe anumite categorii socio-economice, lucru pe care și România ar trebui să îl facă, din punctul meu de vedere, după martie 2025”, a răspuns Burduja.
El a adăugat că, potrivit Eurostat, luând în calcul prețurile plafonate la consumatori, România a avut al patrulea cel mai ieftin gaz și a cincea cea mai ieftină energie din UE în trimestrul trei al anului trecut.
Prețul energiei pe bursă în februarie 2024, la jumătate față de februarie 2023
Întrebat dacă mecasmul de achiziție centralizată a energiei de la producători, pe bursă, se desființează, ministrul a precizat că el nu a luat acest lucru în calcul.
„Cred că este nevoie încă de acest mecanism. Una dintre variantele de lucru este ca prețul să fie mai mic”.
În acest moment, prin acest mecanism de achiziție centralizată a energiei electrice (MACEE), producătorii de energie electrică sunt obligați să vândă energie electrică furnizorilor cu clienți finali la prețul de 450 lei/MWh.
Potrivit datelor OPCOM, în luna februarie prețul mediul al energiei pe Piața pentru Ziua Următoare a fost 347 de lei pe MWh, la jumătate față de anul trecut în aceeași lună (699 lei pe MWh).
1
8
