România ar putea avea, în sfârșit, după mulți ani de încercări, o strategie energetică care vizează perioada 2025-2035, cu perspectiva anului 2050. Ministerul Energiei intenționează să finalizeze, în următoarele zile, un proiect de strategie energetică, urmând să fie supus dezbaterii publice, potrivit informațiilor HotNews.ro. Pentru a evita evaluările de mediu și pentru a fi siguri că documentul ajunge rapid pe masa Guvernului, oficialii Ministerului Energiei nu vor să introducă în strategie și proiecte concrete.
Copie după un plan nefinalizat
De altfel, potrivit informațiilor HotNews.ro, strategia este, în mare parte, o copie a ceea ce ar trebuie să fie forma revizuită a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2023-2030 - PNIESC, cu ținte și obiective solicitate de Comisia Europeană prin politicile europene privind tranziția verde.
Reamintim că nici PNIESC - forma revizuită nu este finalizată. Autoritățile române au fost criticate dur de către Comisia Europeană pentru modul în care arată proiectul de PNIESC. Comisia s-a arătat nemulțumită de obiectivele prezentate de România, cum ar fi cele privind energia regenerabilă, constantând și lipsa unor politici și măsuri necesare tranziției verzi.
Până pe 30 iunie 2024, PNIESC trebuie să ajungă la forma finală, timp în care autoritățile române, în special Ministerul Energiei, trebuie să clarifice aspectele cerute de Comisia Europeană și să țină cont de recomandări.
Strategia energetică nu va cuprinde proiecte concrete, ci doar "indică reperele naționale, europene și globale care influențează și determină politicile și deciziile din domeniul energetic". Mai exact, nu vom găsi în document proiecte precum reactoarele nucleare, mari și mici, Tarnița - Lăpuștești, hidrocentrale ale Hidroelectrica, diverse centrale pe gaz care urmează să se construiască sau proiecte fotovoltaice și eoliene.
De ce vrea Ministerul Energiei să evite evaluările de mediu
Ultima strategie energetică a fost realizată în 2007, cu perspectiva anului 2020. Însă, datele din acel document nu au mai fost valabile cu mult înaintea expirării strategiei, astfel că Ministerul Energiei a încercat să o actualizeze încă din 2013. Au fost câteva încercări eșuate de realizare a unei noi strategii.
În cele din urmă, a fost finalizat un proiect privind “Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050", care a primit aviz de mediu în noiembrie 2020. ONG-urile de mediu au contestat în instanță avizul de mediu. Acesta a fost anulat doi ani mai târziu de către Curtea de Apel București.
Potrivit JustNews.ro, în motivarea instanției se arăta că "Avizul de mediu nr.53/2020 a fost emis în contextul în care nu a fost realizată o analiză, din care să rezulte dacă proiectele propuse prin Strategie vor avea ca efect emiterea în aer de poluanţi sau orice alte substanţe periculoase, toxice sau nocive, care să conducă la depăşirea limitelor stabilite în Directivele referitoare la calitatea aerului înconjurător, precum şi dacă proiectele vor genera gaze cu efect de seră şi care este amploarea acestora, fiind astfel încălcate prevederile Ordinului nr. 269/2020 şi, de asemenea, nu se ţine cont de obiectivele strategice stabilite prin Pactul verde european de atingere a neutralității din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2050, şi de obiectivele Acordului de la Paris, ratificat de România prin Legea nr.57/2017".
Fără proiecte energetice concrete, strategia nu ar mai avea nevoie de evaluări complexe de mediu și nici nu ar mai risca să fie contestată în instanță de către ONG-urile de mediu.
0
5
