„România a devenit exportator net de energie", se laudă reprezentanții Guvernului, ori de câte ori au ocazia. „Și vom continua să exportăm, România consolidându-și statutul de lider regional în sectorul energetic", spunea, recent, ministrul energiei Sebastian Burduja. Însă, ceea ce evită acesta să spună este că aceste exporturi sunt departe de a deveni mai rentabile decât importurile. Pe scurt, aducem în țară energie mai scumpă decât cea trimisă peste graniță, arată date de la Statistică transmise la solicitarea HotNews.ro.
Valoarea exporturilor nu a crescut pe măsura cantităților
În 2023, am exportat energie cu 106,1 euro / MWh, în medie, și am importat cu 137,7 euro / MWh, în medie. Aceasta înseamnă că importurile au fost cam cu 23% mai scumpe decât exporturile, diferența procentuală fiind mai mare chiar și decât în anul precedent, în plină criză energetică.
În 2022, am adus în țară energie de 292,8 euro / MWh și am exportat cu 243,6 euro / MWh, în medie, ceea ce înseamnă că importurile au fost cu 17% mai scumpe.
Ceea ce determină autoritățile să spună că România a devenit exportator net este faptul că din punct de vedere cantitativ, am vândut peste graniță mult mai multă energie decât în 2022. Mai exact, am exportat 11,6 milioane MWh anul trecut față de doar 7,3 milioane MWh.
Însă, în ceea ce privește valoarea totală a exporturilor, aceasta a scăzut de la 1,7 miliarde euro în 2022 la 1,2 miliarde de euro.
Practic, România a câștigat mai puțin din exporturi chiar dacă a vândut cantități mult mai mari. Aceasta și în condițiile în care energia electrică s-a ieftinit foarte mult pe piețele internaționale, scăderile ajungând la peste 90%. De exemplu, pe piețele spot, în plină criză energetică, un MWh de energie ajunsese la niveluri record de peste 550 - 600 euro/MWh. Acum, sunt zile în care se vinde și cu 50 euro / MWh.
Pe partea de importuri nu au fost modificări semnificative în volum, diferența fiind foarte mică: 8,6 milioane MWh în 2023 față 8,5 milioane MWh în 2022.
Ca valoare, anul trecut am importat de 1,18 miliarde euro, în scădere față de 2,5 miliarde euro, pe fondul ieftinirilor puternice ale energiei.
De unde importăm și unde exportăm / Afaceri mai consistente cu Elveția decât cu Ucraina
Piața spot din România este cuplată cu cele din Ungaria, Cehia și Slovacia, Austria, Polonia și Germania. Teoretic, România poate face tranzacții cu energie cu multe dintre statele din Europa.
Potrivit datelor INS, anul trecut, cele mai mari cantități le-am importat din Ungaria (3,3 milioane MWh) și cel mai mult am exportat în Bulgaria (5,3 milioane MWh).
Tranzacții semnificative au avut loc și cu Serbia, unde România a importat 2,3 milioane MWh, mult în creștere față de 2022, când cantitățile nu au depăsit 607 mii MWh. Importurile în Serbia au fost și cele mai scumpe, în medie 212 euro / MWh. În același timp, am exportat din Serbia 1,7 milioane MWh, cu 163 euro / MWh.
România are schimburi comerciale de energie electrică și cu Elveția, chiar mai consistente decât cu vecinii ucraineni. Astfel, anul trecut am importat 44,5 mii MWh, de 8,8 milioane euro, din Elveția față de 14,6 mii MWh, de 1,2 milioane euro, din Ucraina. Relațiile comerciale cu Ucraina sunt, de multe ori, furnizări de urgență din România. Pe fondul războiului cu Rusia, Ucraina a ajuns de mai multe ori în situația de a cere asistență de urgență din România, din cauza unui deficit în sistemul energetic.
Am exportat în Elveția 79,7 mii MWh, cu doar 67 euro/MWh, fiind cele mai ieftine.
De ce importăm scump și exportăm ieftin
România nu are, în acest moment, o piață funcțională, liberă, pe care să poată fi încheiate contracte pe termen lung, la prețuri avantajoase, de altfel, nici nu există semnale de preț și exporturile se fac atunci când există surplus de energie în rețea. Mai exact, exportă când nu are nevoie de toate cantitățile de energie produse și, de obicei, atunci prețurile sunt scăzute. Sunt luate în considerare prețurile de pe piețele spot cu care România este cuplată.
Când este prea multă energie și cerere scăzută, în general noaptea, prețul scade, iar când este cerere ridicată, prețul crește. Când cererea crește și nevoia de importuri crește și așa se explică faptul că acestea se fac la prețuri mai mari.
Nu avem o piață funcțională în condițiile în care este complet reglementată prin schemele de plafonare a prețului. Abia acum, deși efectele crizei energetice nu se mai simt de aproape un an, Guvernul României pune problema eliberării unor cantități de energie pe piața liberă, pe bursă, pentru formarea unor semnale de preț. În acest sens a fost pusă în dezbatere publică un proiect de modificare a OUG 27/2022 privind schema de plafonare-compensare. Însă nici așa piața nu va fi complet liberă deoarece Guvernul intenționează să prelungească plafoanele, cu un an, la un nivel mai mic față de cele actuale, la consumatorul final.
Exporturile au crescut și pe fondul creșterii producției, dar și a scăderii consumului pe plan național. Producția netă de energe electrică a crescut cu 2,7% anul trecut. În același timp, consumul intern net a scăzut cu 5,2%. Consumul din economie a scăzut cu 4,1%, ceea ce nu este o veste tocmai bună, aceasta putând însemna că avem o industrie mai slabă, nu neapărat un consum mai eficient.
3
32
