​Ministerul Energiei vrea să modifice legislația privind schema de plafonare-compensare a prețurilor la electricitate și gaze, sub pretextul unei dereglementări treptate, prin eliberarea unor cantități pe piața liberă, și a reducerii costurilor care să ducă la facturi mai mici în cazul consumatorilor finali. În realitate, piața va fi ținută în continuare sub controlul statului, chiar cu un an în plus, iar în ceea ce privește facturile finale, acestea nu vor ajunge la nivelul de dinaintea crizei energetice, chiar dacă prețurile de pe piețele europene au scăzut foarte mult.

Facturi la electricitateFoto: Volgariver / Dreamstime.com

Pentru electricitate, furnizorii și reprezentanții Ministerului Energiei susțin, la unison, că facturile nu pot scădea sub plafoanele de 0,68 lei/ Kwh și 0.80 lei / Kwh care sunt acum. Înainte de criza energetică, în ianuarie 2021 puteau fi încheiate contracte pe un an cu până ăn 0,6 lei / kwh.

CONTEXT

  • Modificarea OUG 27/2022 schema de plafonare-compensare este necesară în condițiile în care criza energetică a trecut, iar prețurile de pe piețele europene au scăzut foarte mult față de recordurile din 2022, când a fost elaborată această legislație, ajungând să fie cu peste 90% mai mici. Practic, nivelurile actuale de plafonare sunt prea ridicate pentru cât de mult au scăzut prețurile.
  • Prevederile OUG 27/2022 sunt valabile până în martie 2025 și au avut menirea de a ține piața energetică sub control, pe întreaga linie, de la producător până la consumator.
  • Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică un proiect de modificare a OUG 27/2022, dar fără a produce schimbări semnificative.
  • Foarte pe scurt, proiectul prevede o reducere, de la 1 aprilie, a prețurilor cu care sunt obligați producătorii de electricitate și gaze să vândă, cresc marjele de profit la furnizare, crește cu un an, până în martie 2026, perioada de aplicare a plafoanelor la consumatorul final.

Cum poate arăta un proiect de care se ocupă un fost reprezentant al furnizorilor până acum două luni

La gazele naturale ar putea fi o scădere în factură începând din aprilie 2024, au afirmat, marți, în cadrul unei conferințe, reprezentanții Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER). Aceștia spun că nu pot estima nivelul reducerilor, dar sigur va fi o scădere.

Pentru a ajunge la nivelurile de dinaintea crizei, facturile ar trebui să scadă mult, în condițiile în care plafonul este de 0,31 lei/Kwh. De exemplu, în noiembrie 2020 putea fi încheiat un contract cu un anumit furnizor, pe o perioadă de un an, cu 0,09368 lei / Kwh, preţ cu servicii de transport incluse. Un alt contract, cu alt furnizor, a fost încheiat în ianuarie 2021, tot pe un an, contract cu 0,06 lei / Kwh.

La energia electrică, nu vor apărea scăderi sub plafoanele de 0,68 lei/KWh și 0,80 lei/KWh. Sub cel de-al treilea plafon, cel de 1,3 lei/ Kwh, există deja câteva oferte.

Opinia furnizorilor este împărtășită și de Adrian Vintilă, consilier al ministrului energiei, fost membru AFEER, în calitate de reprezentant CEZ Vânzare. Acesta susține că prețurile la energia electrică nu pot fi mai mici de 0,68 lei/Kwh, din cauză că ar fi costurile prea mari.

Reamintim că în facturile finale, prețul este plafonat la consumatorii casnici la nivelul de 0,68 lei/kWh, la un consum lunar între 0 și 100 kWh inclusiv, 0,80 lei/KWh la un consum între 100 și 300 KWh, și 1,30 lei/kWh, la un consum lunar peste 300 kWh. La consumatorii noncasnici, plafonul este de maximum 1 leu/kWh, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum fiind facturată la maximum 1,3 lei/kWh.

"Continuăm schema de sprijin prin măsurile de plafonare-compensare. Mai mult, reducem costul energiei electrice și gazelor naturale, ceea ce va duce, în condiții normale, la facturi mai mici pentru români și pentru companiile românești", susținea, zilele trecute, ministrul energiei Sebastian Burduja.

Mai puțin la producător, mai mult la furnizor

Prezent la evenimentul AFEER, consilierul ministrului Adrian Vintilă a spus că proiectul va fi în dezbatere publică până la sfârșitul săptămânii.

Acesta le-a transmis reprezentanților furnizorilor, din rândul cărora a făcut parte până în urmă cu două luni, că în urma modificării legislației, crește marja de profit de la 2% la 10%.

În prezent, OUG 27 prevede că la prețul de achiziție a energiei electrice și gazelor naturale se adaugă o cotă de profit de 2%.

Vintilă a mai spus că la gaze va crește componenta de furnizare în factură de la 12 lei/MWh la 15 lei/MWh.

Mai exact, începând cu data de 1 aprilie 2024, componenta de furnizare este de 73 lei/MWh pentru activitatea de furnizare a energiei electrice, respectiv 15 lei/MWh pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale.

Proiectul prevede scăderi la producători.

  • Prețul gazelor naturale pe care producătorii au obligația să le livreze, începând cu data de 1 aprilie 2024, clienților casnici și CET-urilor, scade de la 150 lei/MWh la 120 lei/MWh.
  • Pentru producătorii de energie electrica va fi redusă valoarea de tranzacționare prin Mecanismul de achiziție centralizată (MACCE) de la valoarea de 450 de lei/MWh la 400 de lei/MWh. O schimbare în legislație este că acești producători vor putea participa voluntar, începând cu 1 aprilie, la acest mecanism. Ministerul Energiei susține că în acest fel sunt eliberate cantități de energie pe piața liberă.

Însă, la ce trece de 400 lei / MWh se aplică supraimpozitare de 100%.

De ce este nevoie de o modificare serioasă a legislației privind piața energiei și gazelor

România nu are, în acest moment, o piață funcțională, liberă, pe care să poată fi încheiate contracte pe termen lung, la prețuri avantajoase. De altfel, nici nu există semnale de preț.

Piața este blocată în condițiile în care este complet reglementată prin schemele de plafonare a prețului, cu limite de la producători și până la consumatori. Însă aceste limite au devenit prea mari în condițiile în care prețurile de pe piețele europene au scăzut cu peste 90% față de recordurile din 2022.

Pe piețele spot, în plină criză energetică, un MWh de energie electrică ajunsese la niveluri record de peste 550 - 600 euro/MWh. Acum, sunt zile în care se vinde și cu 50 euro / MWh.

La gaze, prețurile pe bursa TTF de la Amsterdam, reprezentativă pentru piața europeană, au scăzut în această iarnă până la 26 euro / MWh, în plină criză energetică depășind și 300 euro/MWh.

Pentru mai multe amănunte, citește și