Sărăcia energetică a crescut în ultimii ani, în perioada plafonării prețurilor la gaze și energie, se arată într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Potrivit acesteia, politicile anti-sărăcie energetică derulate s-au bazat aproape exclusiv pe subvenții și prețuri reglementate, aspect care nu a avut efectul scontat.
Locurile ocupate de România în UE
Asociația Energia Inteligentă spune că după ce a analizat Matricea Sărăciei Energetice din cadrul Studiului AEI, a ajuns la concluzia că măsurile anticriză energetică au adâncit sărăcia energetică.
Corelând salariul minim pe economie cu prețul gazelor naturale efectiv plătit, se poate demonstra că scăderea venitului real al populației, chiar și în condițiile subvenționării prețului gazelor și a energiei electrice, a determinat creșterea sărăciei energetice în România.
Din Matricile Sărăciei Energetice rezultă că sărăcia energetică este determinată în principal de veniturile reale mici ale românilor. Acestea au scăzut în ultimii 3 ani, pe fondul inflației și pierderilor energetice mari ale cladirilor din România.
România se plasează în UE pe:
- locul 5 sub aspectul prețului gazelor naturale medii achitate de consumatorul final, după ce s-a scăzut compensarea realizată de statul român.
- locul 12 la creșterea prețurilor efectiv achitate de populație.
- locul 9 sub aspectul nivelului prețului, achitat efectiv de populație după ce s-au scăzut compensațiile acordate de autorități.
- locul 21 în topul european al creșterii prețului la energie electrică între 2020 și 2023 la populație, dacă considerăm prețul efectiv plătit de populație.
- locul 6 la creșterea costurilor cu energia în contractele de gaze și energie electrică, într-o gospodărie între S12020 – S12023
- locul 22 în ceea ce privește resursele alocate pentru criza energetică.
Costuri mai mari cu energia
Românii au avut în anul 2022, costuri în medie cu 93% mai mari cu energia în gospodărie (gaze naturale și energie electrică) decât în anul 2020 (iar anul 2023 costuri mai mari cu 83%).
Analizând de câte salarii minime din anul 2023 ar fi fost necesare pentru a achita creșterea costurilor cu energia în gospodărie în perioada 2023 – 2020, se poate ajunge la concluzia că dacă considerăm prețurile efectiv achitate pentru gaz și energiei electrică de români, România s-ar plasa pe locul 4 în rândul țărilor europene sub aspectul impactului creșterii prețului la energie.
O familie cu un singur salariu minim pe economie ar fi trebuit să muncească aproape 1 lună în România, doar pentru a-și achita exclusiv creșterea costurilor cu energia.
Matricea Poverii Energetice din cadrul Studiului AEI - Măsurile anticriză energetică au adâncit sărăcia energetică, arată corelația salariului minim pe economie în România, cu costul gazelor naturale pe baza prețurilor efective și a consumului energetic într-o gospodărie și putem observa că România se plasează în rândul țărilor din UE cu o sărăcie energetică mare, caracterizată de:
- al doilea cel mai mic salariul minim din Europa, după Bulgaria (jumătate din media salariului minim european, de 4 ori mai mic decât cel mai mare salariu minim din Europa)
- ineficiența energetica în clădiri (România se găsește pe ultimul loc la nivelul performaței energetice a clădirilor).
- dublarea costurilor cu energia într-o gospodărie în ultimii 3 ani (al patrulea cel mai mare impact din Europa).
Principala cauză a sărăciei energetice este ineficiența energetică
România se găsește alături de Lituania, Croația, Bulgaria și Slovacia în rândul țărilor cu sărăcie energetică mare. În România, principala cauză a sărăciei energetice este ineficiența energetică, urmată de veniturile minime reduse ale populației și doar în ultimă fază legată de preț.
Cu toate acestea, în România singura măsură energetică aplicată a fost esclusiv bazată pe scăderea prețului la gaze, element care nu a stimulat reducerea ineficienței energetice (cauza principală a sărăciei energetice în România), ci creșterea acesteia aspect care a menținut sărăcia enetrgetică și chiar a accentuat fenomenul.
Reducerea sărăciei energetice în România se poate face doar prin următoarele măsuri și doar în această ordine, arată Asociația Energia Inteligentă:
- limitare a ineficienței energetice,
- creșterea veniturilor populației,
- limitarea creșterii prețului la gaze și energie.
Asociația Energia Inteligentă precizează că nu a luat în calcul pentru consumatorii casnici prețurile gazelor naturale și a energiei electrice din anul 2023 conform datelor EUROSTAT, deoarece acestea sunt prețurile din contracte și nu prețurile efectiv achitate de populație.
0
0
