Noile ținte energetice și climatice stabilite de Uniunea Europeană sunt dificil de pus chiar și pe hârtie, nu doar în practică, în cazul României. Pentru a se alinia Pactului Verde European, România trebuie să revizuiască, până pe 30 iunie, un document programatic esențial - Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2023-2030 (PNIESC), însă deja se pune problema să nu fie respectat termenul. Astfel, România riscă să ajungă în fața Curții Europene de Justiție.
Ministerul Energiei a transmis pentru HotNews.ro că riscurile pot fi "nefaste" pentru România și în cazul unei întârzieri, dar și în situația în care nu pot fi îndeplinite țintele UE.
Birocrația, procedurile și avizele care trebuie date sunt principalele motive ale întârzierilor.
România a mai depășit un termen legat de planul privind energia și clima, fapt care a atras critici foarte dure din partea Comisiei Europene.
Avizul de mediu pentru planul privind clima ar putea fi dat după termenul limită
Autoritățile române au fost criticate la sfârșitul anului trecut de către Comisia Europeană pentru modul în care arată proiectul de PNIESC (forma revizuită). România a fost acuzată și că a depus proiectul pe 31 octombrie 2023, cu trei luni întârziere, motiv pentru care autoritățile de la Bruxelles „au avut timp limitat pentru a-și întocmi evaluarea" și a face recomandări.
Ministerul Energiei se apără spunând că revizuirea PNIESC constituie un „proces deosebit de complex”, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, amendat și adaptat la noile politici de energie și climă din pachetul legislativ Green Deal.
A fost nevoie de o coordonare a procesului de revizuire cu cel de raportare PNIESC, ceea ce a presupus o colaborare detaliată, de noutate cu celelalte ministere, autorități, operatori, colectare date, care au întârziat ambele procese, atât pe cel de raportare, cât și pe cel de revizuire, transmiterea PNIESC revizuit la Comisia Europeană realizându-se abia la 1 noiembrie 2023, a răspuns Ministerul Energiei la solicitarea HotNews.ro.
Astfel, comentariile Comisiei Europene au fost primite la începutul lunii decembrie 2023.
Proiectul s-a aflat în consultare publică în perioada 21 decembrie 2023 - 15 martie 2024. Ulterior integrării comentariilor și observațiilor primite în perioada de consultare publică, vor fi elaborate raportul de mediu și studiul de evaluare adecvată.
Termenele pentru parcurgerea etapelor aferente procedurii de Evaluare Strategică de Mediu în vederea obținerii avizului de mediu sunt impuse prin Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
Pe altă parte, termenul dat pentru transmiterea documentului revizuit către Comisia Europeană este 30 iunie 2024.
„Cu toate acestea, ținând cont de complexitatea pe care o presupune parcurgerea procedurii de Evaluare Strategică de Mediu, pentru un document programatic care vizează toate sectoarele economice cum este PNIESC, trebuie să luăm în considerare riscul ca avizul de mediu să fie emis după data de 30 iunie 2024 și, prin urmare, aprobarea printr-un act normativ să se realizeze ulterior acestei date", precizează Ministerul Energiei.
Documentul va fi supus avizării Grupului de Lucru Interinstituțional dedicat PNIESC și va constitui draftul final pentru finalizarea procedurii de Evaluare Strategică de Mediu, prin emiterea avizului de mediu. Odată obținut avizul de mediu, PNIESC revizuit va fi supus aprobării prin Hotărâre de Guvern, urmând să fie transmis Comisiei Europene.
România poate ajunge în fața Curții de Justiție dacă nu trimite la timp planul privind clima
Comisia Europeană poate iniția o procedură formală de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statului membru în cauză, a răspuns Ministerul Energiei întrebat ce riscă România dacă nu va preda la timp Comisiei Europene forma finală și aprobată a PNIESC.
Comisia Europeană poate iniția o procedură oficială de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele Uniunii Europene după cum urmează:
- 1. Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere prin care solicită informații suplimentare țării în cauză, care trebuie să trimită un răspuns detaliat într-o anumită perioadă, de obicei în termen de două luni.
- 2. În cazul în care Comisia concluzionează că statul membru respectiv nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul legislației UE, aceasta poate trimite un aviz motivat: o cerere oficială de respectare a legislației UE. Aceasta solicită, de asemenea, ca statul membru să informeze Comisia cu privire la măsurile luate, de obicei în termen de două luni.
- 3. În cazul în care statul membru nu se conformează, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție. Cu toate acestea, majoritatea cazurilor sunt soluționate înainte de a fi înaintate instanței.
„Cu toate acestea, având în vedere importanța și implicațiile PNIESC asupra dezvoltării tuturor sectoarelor economice ale României în următoarele decenii, ne propunem ca țintele și obiectivele pentru anul 2030 pe care le stabilim la nivel național și sectorial să fie cât mai realiste, asumate de către fiecare sector în parte și angajante astfel încat planurile de investiții la nivel sectorial să fie orientate în direcția îndeplinirii țintelor și obiectivelor stabilite prin PNIESC", susține Ministerul Energiei.
"Trebuie să avem în vedere faptul că riscurile și implicațiile pot fi deopotrivă nefaste pentru România și în cazul întarzilor în transmiterea PNIESC revizuit, dar și în cazul în care includem ținte în PNIESC pe care România nu și le va putea îndeplini, fiind nerealiste", a adăugat Ministerul Energiei.
Autoritățile de la Bruxelles cer cel puțin 41% regenerabile, iar România se gândește la 36,2%
Una dintre nemulțumirile Comisiei la adresa României este faptul că nu se arată suficient de ambițioasă în privința energiei regenerabile. Comisia cere "creșterea ambiției privind ponderea surselor de energie regenerabilă la cel puțin 41%", iar România se gândește la 36,2%.
În prima formă transmisă Comisiei era trecută o țintă chiar și mai redusă, 34% surse regenerabile, însă nu a fost acceptată de către autoritățile de la Bruxelles.
Elena Popescu, director în cadrul Ministerului Energiei, spunea, în luna martie, că este puțin probabil să ajungem la 41% regenerabile.
Elena Popescu a explicat că România este o țară cu mix energetic echilibrat și va merge către decarbonare, însă fiind luat în calcul și gazul natural. "Gazul ştim că este o componentă care este în mari discuţii la acest moment. Noi susţinem, fiind şi un stat care are sursă proprie de gaze naturale, pe care se bazează şi statele din vecinătatea noastră, că va face parte în continuare din acest proces de decarbonare şi mai ales în procesul de înlocuire a capacităţilor de cărbune", a spus Popescu.
7
18
