​​CRIZELE MONEDEI EURO 2012 - anul crucial pentru zona euro. Decizii si greseli istorice ale unui an isteric pentru Europa

de Anca Ionescu     HotNews.ro
Miercuri, 28 decembrie 2011, 12:19 Economie | Finanţe


Zona euro, pusa sub semnul intrebarii
Foto: Reuters
Uniunea Europeana incheie anul in care s-a aflat in pragul colapsului economic. Incepe un altul in care e amenintata de recesiune, spun analistii si expertii, pe alocuri si statisticile. Economia UE s-a oprit in 2011 si are sanse minime sa fie repornita in prima parte a lui 2012. Care au fost cele mai importante decizii si greseli intr-un an in care moneda euro si unitatea UE au fost mai amenintate ca niciodata? Raspunsurile se vad in cele cinci summituri ale UE. Cate victime politice a facut criza? Ce se va schimba de acum incolo in UE?

CADE GRECIA Primele semnale apar din ianuarie 2010, cand un raport al UE gaseste si condamna Grecia pentru "nereguli grave" in finantele publice. Datele statistice erau raportate gresit, iar calculele Bruxelles-ului arata ca deficitul bugetar al tarii pe anul precedent este revizuit in sus la 12,7%, de la 3,7%, ceea ce a insemnat de patru ori mai mult decat limita maxima permisa de regulile UE.
 
In februarie, Grecia anunta primele masuri de austeritate, iar UE pune presiune suplimentara pentru reduceri de cheltuieli. Incep primele greve si proteste, in timp ce premierul Georgios Papandreou insista ca Grecia nu are nevoie de un program de salvare. Zona euro si FMI sunt de acord cu un ajutor de urgenta de 22 de miliarde de euro pentru a ajuta Grecia, dar - intre timp - costurile datoriei grecesti ajung la cote maxime in UE. Ultimele calcule indica faptul ca deficitul tarii este chiar mai mare, fiind revizuit la 13,6% din PIB, nu la 12,7%. In vara lui 2010, liderii zonei euro si FMI decid sa acorde primul pachet de salvare pentru Grecia: 110 miliarde de euro.
 
CADE IRLANDA Moneda euro continua sa scada, dupa ce mai avusese probleme in martie in fata dolarului si a lirei sterline. Se accentueaza preocuparile legate de alte state cu datorii mari din UE. Irlanda este urmatoarea cu probleme. In noiembrie 2010, UE si FMI sunt de acord cu un pachet de salvare pentru Irlanda ce va ajunge la o valoare totala de 85 de miliarde de euro. Pentru Irlanda incepe una din cele mai dificile perioade din istoria tarii. Pe fondul speculatiilor in crestere, UE contesta faptul ca Portugalia va fi urmatoarea victima.

Primele masuri: primul pachet de salvare pentru Grecia: 110 miliarde de euro, fondul de stabilitate permament pentru zona euro, asa numitul Mecanism European pentru Stabilitate (MES):  440 de miliarde de euro, e nevoie de guvernanta economica si reguli pana in vara lui 2011.

Consiliul European de iarna (16 decembrie 2010): Liderii UE iau decizii considerate cruciale pentru salvarea Greciei si sunt de acord ca trebuie sa intervina pentru stabilizarea zonei euro si evitarea extinderii crizei datoriilor la alte state. Se iau decizii asupra fondului permanent de salvare pentru zona euro, asa numitul Mecanism European de Stabilitate (MES) si este stabilita o modificare limitata de tratat care sa permita functionarea lui. Marimea fondului permanent de urgenta va fi stabilita mai tarziu, in februarie 2011, si va ajunge la 440 de miliarde de euro. Declaratiile de la Bruxelles erau inca optimiste: “Perspectivele de crestere economica se consolideaza, iar fundamentele economiei europene sunt solide”, anunta atunci presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.

"Am convenit asupra textului unei modificari limitate a tratatului in ceea ce priveste instituirea unui viitor mecanism permanent pentru a garanta stabilitatea financiara a zonei euro in ansamblul sau. Aceasta modificare ar trebui sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2013”, aratau concluziile summitului de acum un an. Ulterior s-a dovedit ca aceste termene trebuiau devansate. Liderii UE au stabilit atunci ca zona euro trebuie sa aiba un pachet legislativ pentru guvernanta economica pana in iunie 2011. Un an mai tarziu, au constatat ca pe langa aceasta este nevoie si de guvernanta fiscala.  
 
In ianuarie 2011, Estonia trece la moneda euro si devine al 17-lea stat al Euro zonei.
 
CADE PRIMUL PREMIER Premierul irlandez Brian Cowen va fi prima victima politica a crizei datoriilor suverane din Europa dupa ce a pierdut alegerile anticipate din tara sa in februarie 2011.

Portugalia are probleme tot mai mari, dar nu apeleaza inca la imprumuturi de urgenta. In martie 2011, premierul portughez Jose Socrates demisioneaza dupa ce nu a obtinut sprijinul politic pentru a lua masuri dure de austeritate. Planul sau pentru reducerea cheltuielilor bugetare a cazut de patru ori la vot in Parlament. Ca reactie la vot, rata dobanzii la obligatiunile Portugaliei atinge un nou record, de 7,9%.

Consiliul European (24 martie 2011): Criza se extinde. Dupa Grecia si Irlanda, apare pericolul Portugalia. Analistii au avertizat atunci: daca Portugalia pierde accesul la pietele financiare, atentia se va indrepta catre Spania, a patra economie a UE, considerata a fi urmatoarea „victima" a crizei datoriilor suverane, din cauza sistemului bancar slabit de criza. Principalul scop al summitului UE din primavara a fost adoptarea un pachet de masuri pentru a tine in frau criza financiara extinsa in zona euro.  
 
CADE PORTUGALIA In aprilie 2011 Portugalia admite ca nu poate face fata cu finantele sale si cere ajutorul UE. In luna mai 2011, liderii zonei euro si FMI aproba un plan de salvare de 78 de miliarde de euro pentru Portugalia.

In luna mai 2011, calculele arata ca Grecia are nevoie de un ajutor suplimentar celui decis in urma cu un an, la scurt timp ratingul tarii este retrogradat la CCC – cel mai scazut, ministrii zonei euro cer masuri si mai dure de austeritate. Discutiile legate de posibilitatea ca Grecia sa paraseasca zona euro devin tot mai intense.

22 iunie 2011 Guvernul de la Atena este in fata unui vot de incredere crucial pentru cele mai dure masuri de austeritate din istoria tarii. Ministrii de finante europeni nu elibereaza urmatoarea  transa din imprumut pana cand masurile nu sunt aprobate.

Consiliul European (23-24 iunie): Grecia are nevoie de al doilea pachet de salvare, apare obligatia sectorului privat de a se implica in criza Greciei in sensul ca investitorii sunt invitati sa stearga o parte din datorii. Liderii europeni au mai stabilit ca e nevoie de masuri extinse pentru coordonarea politicilor economice la nivelul tuturor statelor membre si dau mana libera Comisiei sa vina cu masurile pe care fiecare tara UE trebuie sa le ia. Guvernele nationale erau invitate sa ia in considerare aceste recomandari in momentul in care elaboreaza proiectele de buget si reforma pentru anul 2012.

28 iunie 2011 O greva generala paralizeaza Grecia, iar doua zile mai tarziu masurile de austeritate sunt aprobate. Grevele si protestele continua pana la inceputul lunii urmatoare.

Iulie 2011 Germania si Franta nu ajung la un acord in privinta unui nou pachet de salvare pentru Grecia in special din cauza marimii pierderilor care ar urma sa fie suportate de creditorii privati ai tarii. Atena primeste urmatoarea transa, dar decizia pe al doilea pachet de salvare (in valoare de 150 de miliarde de euro) este amanata pentru toamna. In cele din urma, creditorii Greciei au fost invitati, intr-o prima faza, sa suporte pierderi de 20-30% din imprumuturile pe care le-au acordat acestei tari. Decizia a fost considerata una din cele mai mari greseli in criza datoriilor suverane provocand o reactie extrem de negativa in pietele financiare. La sfarsitul anului, liderii UE au fost nevoiti sa recunoasca acest lucru si sa se angajeze ca nu vor mai apela la formula „implicarii sectorului privat in criza datoriilor suverane”.
 
26 iulie 2011 Moody's reduce ratingul Greciei si avertizeaza ca falimentul statului este aproape.

ITALIA si SPANIA au probleme pe pietele financiare. Primele de risc pentru obligatiunile de stat ale Spaniei si Italiei ajung la cote istorice. La 7 august, Banca Centrala Europeana a anuntat ca va cumpara obligatiuni guvernamentale italiene si spaniole pentru a incerca sa reduca partial costurile de imprumut. Creste ingrijorarea extinderii crizei datoriilor la unele din cele mai mari economii ale UE.

FMI avertizeaza ca bancile europene au nevoie de recapitalizare urgenta si ca economiile UE intra intr-o etapa „periculoasa” din cauza perspectivelor reduse de crestere economica. Actiunile unor importante grupuri bancare din Europa scad dramatic.

Dupa mai multe saptamani de discutii politice in Parlament, Italia reuseste sa voteze un buget de austeritate pentru echilibrarea economiei pana in 2013.
 
Comisia Europeana estimeaza ca cresterea economica in zona euro va veni "la un impas virtual" in a doua jumatate a anului 2011, in crestere doar 0,2% mai mult si exercita presiuni asupra bugetelor tarilor.

14 septembrie Presedintia poloneza a UE transmite de la Bruxelles avertismente din cele mai dramatice. Ministrul de finante polonez Jan Vincent-Rostowski a declarat in Parlamentul European ca un razboi in Europa daca UE se destrama nu este un scenariu imposibil: "Trebuie sa salvam Europa, cu price pret. Pericolul unui potential razboi, in urmatorii 10 ani este un scenariu la care ar trebui sa ne gandim. Daca cuvantul" zona euro" ar disparea atunci exista riscul ca UE sa nu supravietuiasca. Daca UE nu va putea sa indure acest soc, atunci tot proiectul european ar fi in mare pericol, ceea ce ar duce la situatia in care vom avea de infruntat un alt foarte mare pericol".

15 septembrie Comisia Europeana anunta primele previziuni economice de toamna pentru urmatorul an. “Vestile sunt mai sumbre decat se estima in primavara", anunta vicepresedintele Comisiei Europene, Olli Rehn. "Deteriorarea increderii se observa printre toate cele mai mari economii ale statelor UE", a mai spus comisarul Rehn.

SUA avertizeaza UE: Secretarul american al Trezoreriei Timothy Geithner sustine ca Europa trebuie sa aiba un fond de protectie pentru a opri raspandirea crizei. Potrivit BBC, turbulentele din pietele financiare sunt accentuate si de apelurile de urgenta transmise pe 24 septembrie, de la Washington, de la o reuniune a ministrilor de finante si ai bancilor centrale in paralel cu lipsa de solutii concrete.  
 
Pe 28 septembrie, in discursul despre starea natiunii europene in fata Parlamentului European de la Strasbourg, presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a avertizat ca exista riscul fragmentarii Europei: „UE este la rascruce”, in fata „celei mai mari provocari din istoria sa”. “Grecia este si va ramane un membru al zonei euro. Grecia trebuie sa-si implementeze angajamentele pe termen lung. Vom continua sa dam ajutor acestei tari”, a mai spus Barroso.

La aceeasi data, eurodeputatii au votat pachetul de legi privind guvernanta economica, asa numitul “Six pack”.

La 6 octombrie Banca Centrala Europeana lanseaza imprumuturi de urgenta, masuri pentru a ajuta bancile. Masurile privind recapitalizarea bancilor europene trebuiau sa fie pregatite pentru urmatorul Consiliu European programat pe 23-24 octombrie.  
 
CADE PRIMA BANCA Problemele pe piete se accentueaza dupa ce grupul bancar franco-belgian Dexia se confrunta cu dificultati severe si primeste un plan de salvare consistent si urgent.
 
La 10 octombrie, Consiliul European pe tema crizei datoriei este amanat o saptamana, astfel incat ministrii de finante sa poata stabili detaliile planului pentru protejarea bancilor si pentru a doua salvare a Greciei.   
 
La 21 octombrie, ministrii de finante din zona euro aproba o transa vitala de 8 miliarde de euro din imprumutul pentru Grecia. Decizia avea nevoie de aprobarea Consiliului.

Consiliu European 23 octombrie 2011: Bancile europene trebuie recapitalizate, fiind in pericol in fata datoriilor suverane, economia Italiei are probleme tot mai grave, problema celui de-al doilea pachet de salvare pentru Grecia trebuia lamurita, asa numita Facilitate Europeana pentru Stabilitate Financiara (FESF) Fondul de urgenta din zona euro nu e suficient de consistent.

La 26 octombrie apare avertismentul Angelei Merkel: „Nimeni nu ar trebui sa fie convins de alti 50 de ani de pace si prosperitate in Europa. Nu sunt o garantie. Daca euro cade, Europa cade”, a spus Merkel.

Euro summitul din 26 octombrie a venit, dupa o noapte lunga de negocieri, cu cateva solutii:

1. Liderii zonei euro au acceptat propunerea Autoritatii Bancare Europene potrivit careia aproximativ 100 de miliarde de euro sunt necesari pentru consolidarea bancilor europene si protejarea acestora impotriva pierderilor din cauza datoriilor Greciei, precum si de orice contagiune mai larga. Recapitalizarea bancilor ar trebui sa se produca pana in iunie 2012, dar a adus temeri in tarile din afara zonei euro, inclusiv in Romania, ingrijorate ca sume importante vor fi retrase pentru recapitalizarea bancilor-mama.

2. Liderii zonei euro au stabilit norme mai stricte pentru pastrarea deficitelor nationale sub control, inclusiv amenzi pentru cei care incalca o limita a datoriei de 60 la suta din produsul intern brut (PIB) si o limita de deficit bugetar de 3 procente din PIB. Se vorbeste despre modificari de tratat pentru a permite Bruxelles-ului "cenzurarea" bugetelor guvernelor nationale.

3. Liderii zonei euro au negociat si noul pachet de ajutor pentru Grecia, care beneficia deja de 110 miliarde de euro imprumut UE si FMI. Un al doilea pachet de salvare ar insemna o implicare mai mare a sectorului privat care ar trebui sa isi asume pierderi de 50% si nu de 20, maximum 30% cat se stabilise initial.

1 noiembrie 2011 Grecia vrea referendum. Premierul elen George Papandreou intentioneaza sa organizeze un referendum national prin care poporul grec sa se pronunte daca accepta rezultatele acordului incheiat la summit-ul UE de la Bruxelles prin care se sterge o parte a datoriei publice.

"Vointa poporului grec este obligatorie pentru noi", a declarat Papandreou, adaugand ca in cazul in care grecii nu sunt de acord cu acordul de la Bruxelles, acesta nu va fi adoptat.

"Este greu de prezis ce se va intampla daca grecii resping planul. Va fi suficient de rau pentru Uniunea Europeana si mai ales pentru zona euro, dar va fi mult mai rau pentru Grecia", considera Christopher Pissarides, laureat al Premiului Nobel pentru economie. "In scenariul unui vot negativ, Grecia ar declara imediat faliment. Nu ii vad ramanand in zona euro", estima Pissarides. Nervozitatea atinge cote maxime, la fel ca si variantele ca Grecia sa iasa din zona euro.

3 noiembrie Bruxelles-ul vine cu clarificari: conform tratatului UE, Grecia nu poate iesi din zona euro fara sa paraseasca si Uniunea Europeana.

9 noiembrie Premierul grec George Papandreou si-a anuntat demisia, precizand ca face astfel loc unei noi coalitii guvernamentale. Intr-un discurs televizat, Papandreou a declarat ca fortele politice de la Atena coopereaza pentru a scoate Grecia din criza. A fost inlocuit de Lucas Papademos, un tehnocrat care va forma un guvern de uniune nationala. Dupa socul “referendumului”, Bruxelles-ul cere ferm Atenei sa isi asume in scris, prin toti liderii politici, masurile de austeritate. Altfel, urmatoarea transa nu va fi eliberata.

In noiembrie, costurile de imprumut ale Italiei devin insuportabile. Parlamentul se pregateste de votul pentru reformele cerute de Bruxelles. Zilele premierului Silvio Berlusconi sunt numarate.

12 noiembrie Politicienii de la Roma aproba planul de reforma cerut de UE. Silvio Berlusconi demisioneaza. Este inlocuit de tehnocratul Mario Monti, fost comisar european.

29 noiembrie: Ministrul de externe polonez: Germania este singura tara din Europa care poate actiona pentru a salva zona euro si Uniunea Europeana de la "o criza de proportii apocaliptice", avertiza ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski, la Poarta Brandenburg, in Germania, intr-un apel considerat extraordinar pentru uniunea monetara europeana. Intr-un comentariu „surprinzator pentru un ministru senior polonez”, scria Financial Times, Sikorski a declarat ca cea mai mare amenintare la adresa securitatii natiunii sale nu a fost terorismul, sau tancurile germane, nici chiar rachetele rusesti, ci "prabusirea zonei euro". "Stiti foarte bine ca nimeni altcineva nu o poate face. Eu voi fi, probabil, primul ministru de externe polonez din istorie care sa spuna asta: imi e mai putin teama de puterea Germaniei decat de pasivitatea ei. Germania, ai devenit natiunea indispensabila a Europei", a spus Sikorski.

Consiliul european din 8-9 decembrie
Considerat cel mai tensionat summit european din istoria Uniunii Europene dupa un an de reuniuni numite „decisive” ori „istorice”. Deciziile sale – care merg pana la reformarea documentelor prin care Uniunea Europeana si zona euro s-au nascut, trebuia sa raspunda unei provocari esentiale: va supravietui moneda euro?   

Liderii UE au stabilit un pact pentru disciplina fiscala, dar pentru a-l pune in practica aveau nevoie de schimbarea de tratat. Au fost la un vot distanta. Marea Britanie s-a opus pentru ca nu a obtinut avantaje pentru city-ul londonez. Veto-ul englezilor a fortat UE sa recurga la o formula mai fragila de introducere a regulilor privind pactul fiscal, printr-un acord guvernamental. Detaliile sale juridice trebuie stabilite in prima luna a acestui an. Urmeaza testul politic: mai multe state membre, care au aderat la acord, vor avea nevoie de confirmarea politica in tarile lor. Acordul ar trebui sa intre in vigoare in luna martie. Primele clarificari sunt asteptate pe 30 ianuarie, cand va avea loc urmatorul Consiliu European.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





3543 vizualizari

  • 0 (2 voturi)    
    OK. (Miercuri, 28 decembrie 2011, 17:00)

    Nea Costica [anonim]

    Dupa ce trece 2012 va fi deceniul crucial al monedei euro si asa mai departe. Cu stima,NC.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by