Statele din zona euro au convenit, marti dimineata, asupra unui nou plan de salvare fara precedent destinat Greciei, in suma totala de 230 de miliarde de euro, pentru a evita un faliment al statului elen, cu consecinte imprevizibile pentru intreaga Europa, transmite AFP. Astfel, Grecia va beneficia de un ajutor public de 130 de miliarde de euro si de un efort mai mare din partea sectorului privat, care a acceptat sa suporte o reducere de 53,5% a valorii titlurilor datoriei Greciei, in loc de 50%, lucru ce ar permite stergerea a circa 100 de miliarde de euro din datoria tarii.

Acordul a survenit dupa mai mult de 12 ore de negocieri intre ministrii de finante ai zonei euro.

Planul de ajutorare a Greciei cuprinde, pe de o parte, o componenta de ajutor public (in principal imprumuturi), in valoare de 130 de miliarde de euro, care vine peste un prim program de imprumuturi pentru tara decis in mai 2010 si care a ajuns deja la 110 miliarde de euro.

Celalalt aspect se refera la o stergere partiala a datoriei grecesti detinuta de creditorii privati, banci si fonduri de investitii.

Sectorul privat va accepta o pierdere de 53,5% in final, un efort mai mare fata de tinta initiala de 50%. Acest lucru ar permite reducerea datoriei tarii cu aproximativ 100 de miliarde de euro, un record in istoria economica mondiala, care depaseste cu mult restructurarea datoriei Argentinei.

Cu ajutorul acestui plan de salvare fara precedent, Grecia va putea rambursa o creanta de 14,5 miliarde de euro scadenta la 20 martie si sa evite, astfel, intrarea in incapacitate de plata.

Atena a indeplinit, pe hartie, partea sa de contract, pliindu-se pe exigentele creditorilor sai publici. Guvernul grec a adoptat un nou plan de austeritate - respectiv economii de 3,3 miliarde de euro pentru acest an, cu pretul unor noi violente si proteste in strada si a unor noi turbulente politice.

Negocierile au durat atat de mult deoarece principalii finantatori ai Greciei au relevat ca sunt necesare cateva miliarde de euro in vederea reducerii datoriei tarii la 120% din PIB pana in 2020, asa cum doreau FMI si anumite tari din zona euro, ca Germania si Luxemburg.

In final, noul plan de salvare va permite reducerea indatorarii la nivelul de 120,5% pana in 2020, de la 160% cat este in prezent.