Analiza

Statul social: cum e afectata productivitatea in Romania si in UE de cheltuielile sociale

de George Stefan     HotNews.ro
Marţi, 13 martie 2012, 17:52 Economie | Finanţe


Sunt clasice deja cazurile in care, beneficiind de ajutoare de la stat, oamenii refuza locurile de munca. Argumentul infailibil: putini bani nemunciti sunt mai buni decat mai multi bani munciti. In urma acestei situatii pierd toti cei implicati in fenomen: statul, firmele, angajatul. Statul pierde veniturile din contributiile sociale si are cheltuieli de somaj mai mari, firmele pierd capital uman, angajatul pierde venitul si, respectiv, potentiala pensie. Care este situatia cheltuielilor sociale in Romania vs. UE?


Conform teoriei, o economie este formata in principal din doi factori (capital si munca), la care se adauga si productivitatea (in ansamblu include tot ce nu tine de precedentii doi: inzestrare cu tehnologie, educatie, mediul legislativ, etc.).

In statele cu o economie intensiva in munca (precum Romania si multe state emergente), daca acest fenomen de refuz al muncii se generalizeaza (iar rata ocuparii din Romania arata acest lucru) pierderile sunt cu atat mai acute. Rezultatele se vad in deficitele de la bugetele de pensii si asigurari sociale.

Intrebarea logica ce apare: sunt cheltuielile sociale ale statului vinovate de actuala situatie?

Cheltuielile sociale - vinovatul de serviciu in Europa

Unul dintre elementele considerate "vinovate" de situatia actuala a finantelor publice in Uniunea Europene este reprezentat de cheltuielile sociale. Dupa multi autori, o generozitate prea mare in ceea ce priveste cheltuielile sociale produce mai multe efecte negative la nivel national. Fara alte masuri complementare, se produce o rigidizare a societatii, alterand stimulentele, inhiband initiativa privata a indivizilor sau crescand rata fiscalitatii. In plus, fara o rata de crestere economica generatoare de venituri bugetare, presiunea cheltuielilor sociale poate conduce la deficite bugetare si datorii publice.

Esential insa este fenomenul de rigidizare a societatii, care va duce la pierderi de competitivitate (abilitati ale lucratorilor, capacitatea de a raspunde la schimbari si de a lua decizii, productivitate, cresterea costului unitar cu forta de munca etc.), pe care guvernul le poate compensa pe termen scurt si mediu prin politica fiscal-bugetara (daca are resursele disponibile), insa pe termen lung se poate actiona doar prin implementarea politicilor structurale, care sa genereze schimbarea de comportament dorita. Pierderile de competitivitate se pot vedea si in deficitele de cont curent ale majoritatii statelor din UE.

Se pot prezenta in primul rand doua categorii distincte: cheltuielile bugetare totale si cheltuielile sociale. Se face aceasta distinctie pentru ca sunt cazuri in care chiar daca unele guverne au o dimensiune mare a cheltuielilor bugetare in PIB (de peste 55%), aceleasi tari pot avea o marime a cheltuielilor sociale ca pondere in PIB mult mai redusa.

Cheltuielile sociale, altele decat transferurile sociale in natura, sunt transferuri catre gospodarii, in banci sau alte forme, cu scopul de a atenua dificultatile financiare generate de un numar de riscuri sau nevoi (prin conventie: boala, invaliditate, dizabilitati, accidente ocupationale sau boli profesionale, batranete, maternitate, familie, promovarea ocuparii fortei de munca, somaj, locuinte, educatie,etc.), facute prin intermediul unor scheme colective sau in afara unor astfel de scheme, de catre autoritatile guvernamentale.

In Uniunea Europeana media cheltuielilor bugetare ca pondere in Produsul Intern Brut se gaseste in jurul a 50%, in anul 2010 varfurile fiind reprezentate de Finlanda (55.4%), Franta (56.6%), Danemarca (58.2%) si Irlanda (66.8%). De mentionat este ca, in cazul Irlandei, in anul 2010 cheltuielile bugetare au crescut fata de anul 2009 cu aproximativ 18%, de la 48,9% din PIB. Cauza pentru aceasta crestere brusca este ajutorul financiar acordat bancilor, ceea ce a facut ca in anul 2010 deficitul bugetar al Irlandei sa depaseasca 31% din PIB, conform Eurostat.

Statele care au avut in anul 2010 (ultimul an cu date disponibile pentru cheltuielile sociale) cel mai mic sector public ca pondere in PIB sunt cele din Europa Centrala si de Est: Bulgaria (38.1%), Slovacia (40%), Estonia (40.6%), Lithuania si Romania (40.9%).

"Presiunea" pe care cheltuielile sociale o au asupra bugetului guvernelor nationale situatia este prezentata in Tabelul 2, unde se observa  faptul ca in anul 2010 cele mai mari ponderi se gasesc in Grecia, unde o valoare 41.4% din totalul cheltuielilor bugetare corespundea cheltuielilor sociale, urmata de Italia (38.1%), Austria (37.5%) si Germania (36.1%). Din acest punct de vedere, la nivelul intregii Uniuni Europene,  33.6% din cheltuielile bugetare sunt reprezentate de cheltuieli sociale.

Cu o pondere de 32,27%, Romania este situata in apropierea mediei Uniunii Europene, o treime din cheltuielile bugetare fiind sociale. Aceasta are valori apropiate de cele ale Finlandei, Ungariei, Estoniei, Belgiei, insa exista diferente mari in ceea ce priveste veniturile bugetare pe care aceste state le inregistreaza. Romania a avut in anul 2010 venituri 34% din PIB, mult sub veniturile Finlandei (52.5% din PIB), Ungariei (42.5%), Estoniei (40.9%) sau Belgiei (48.8%), conform Eurostat.




TABEL 1: Cheltuieli bugetare si cheltuieli sociale ca pondere in PIB, 2010 (Sursa: Eurostat)






Tabel 2: Dimensiunea statului bunastarii (masurata ca pondere a cheltuielilor sociale in totalul cheltuielilor bugetare)


In ceea ce priveste dimensiunea cheltuielilor sociale, o abordare interesanta este teoria eterogenitatii demografice, care mentioneaza ca guvernele au tendinta sa isi reduca cheltuielile sociale in statele cu o populatie multietnica, divizate religios sau lingvistic. Aceasta teorie s-a dovedit a fi valida in cazul Statelor Unite ale Americii.

Tabelul 3 prezinta efectele la nivel agregat pe care cheltuielile sociale le au asupra ratei saraciei in tarile din UE, date care reprezinta situatia anului 2010.
Din aceasta perspectiva Romania se afla intr-un grup alaturi de Spania, Bulgaria, Lituania si Letonia, cu cele mai mari rate ale saraciei dupa transferuri din UE, de peste 20% din populatie totala. Media Uniunii Europene este plasata in jurul a 16.5%.

De mentionat sunt doua cazuri: cel al Cehiei si cel al Olandei. Cehia are cea mai mica rata a saraciei dupa transferuri din UE, in contextul in care are cheltuieli sociale apropiate de cele ale Romaniei ca pondere, in timp ce Olanda are a doua cea mai mica rata a saraciei din UE, avand si cea mai mica pondere a cheltuielilor sociale in totalul cheltuielilor bugetare, apropiata Irlandei.

(Rata saraciei este exprimata ca pondere a populatiei care se afla sub pragul de 60% din mediana veniturilor dupa efectuarea transferurilor)




Tabel 3: Relatia dintre ponderea cheltuielilor sociale in totalul cheltuielilor si rata saraciei dupa transferuri








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





2981 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Despre Economie. (Marţi, 13 martie 2012, 19:02)

    Elegant [anonim]

    Deci stimabile, George Stefan, o economie este formata din locuri de munca si mijloace de productie. Productivitatea este determinata de pregatirea si calificarea executantilor si de gradul de tehnicitate al mijloacelor de productie. Intr-o economie sanatoasa trebuie sa existe un real feedback intern care se reflecta in economie prin relatia dintre piata si consum iar pe plan extern intre import si export. In Romania aceste relatii de interconectare deocamdata sunt relatii contra naturii. Un alt aspect ignorat in acest aricol este dezvoltarea. Dezvoltarea se face prin investitii care reprezinta principalul vector al progresului. In politica economica romaneasca nimeni nu analizeaza aceste aspecte. Iar mersul nostru inainte este de fapt ca mersul unui orb care bajbaie cu un baston alb, calea de urmat.(editat de HotNews.ro)
    • 0 (0 voturi)    
      Raspuns (Joi, 15 martie 2012, 10:34)

      George Stefan [anonim] i-a raspuns lui Elegant

      Multumesc pentru observatie.
      In primul rand, in articol m-am referit la componenta de Productivitate Totala a Factorilor. Daca priviti in programul de convergenta al Romaniei (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/pdc/PC_ro_2011_2014.pdf) pagina 28, se poate observa contributia negativa a PTF pt anii 2009-2010, iar din 2011 se astepta o participare pozitiva dar relativ scazuta. Aici se regasesc atat caracteristici ce tin de educatie, sanatate, calitatea mediului de afaceri, predictibilitate, cat si investitii in C-D-I sau posibilitatea de a accesa un credit.
      In al doilea rand, am dorit sa subliniez, momentan doar descriptiv, cum se pozitioneaza Romania fata de statele UE. In viitor voi analiza si cauzele care stau la baza decalajelor.
  • -2 (2 voturi)    
    Unde duce capitalismul neoliberal (Miercuri, 14 martie 2012, 11:52)

    Cetatean [anonim]

    Cum arata rezultatele capitalismului neoliberal? Sa vedem niste statistici din SUA aparute in articolul din 2010 (dupa administratia de dreapta a lui Bush) intitulat "Clasa mijlocie din America sufera o contractie extrema":

    http://finance.yahoo.com/tech-ticker/the-u.s.-middle-class-is-being-wiped-out-here%27s-the-stats-to-prove-it-520657.html

    - 61% dintre americani traiesc de la un salar la altul.
    - 50% dintre americani detin mai putin de 1% din bogatia natiunii.
    - 83% din capitalul societatilor comerciale din SUA este detinut de 1% din populatie.
    - Raportul dintre salariul mediu al managerilor si salariul mediu al angajatilor "de rand" este de pana la 500 la 1.
    - Mai mult de 40 milioane de americani au nevoie de tichete pentru alimente (asigurate de stat) pentru a supravietui.
    - 21% dintre copiii din USA traiesc SUB LIMITA SARACIEI !
    - 43% dintre americani au contribuit cu mai putin de 10.000 dolari pentru pensie.
    - In ciuda crizei economice, numarul milionarilor din SUA a crescut cu un "procent enorm" de 16%, ajungand la 7.8 milioane (2,5% din populatia SUA).

    Aceste date arata ca:
    1. Regulile "jocului" economic si social nu sunt corecte. Cu un alt set de reguli am avea alte rezultate. Discrepanta uriasa dintre cei putini si bogati si cei multi si saraci nu se datoreaza diferentei de valoare dintre aceste categorii ci este rezultatul acestor reguli.
    2. "Scara valorilor" a fost distorsionata de cei care doresc mentinerea statu-quo-ului, pentru a justifica aceasta situatie: banul a devenit masura valorii omului.
    3. Cei care sunt dezavantajati de aceste reguli nu pot sa le schimbe, deci sunt condamnati la saracie.

    Avand in vedere ca 61% dintre cetatenii americani traiesc de la un salar la altul, este evident ca trebuie schimbate regulile "jocului" economic si nu trebuie admis ca piata sa decida soarta oamenilor. Clasa de mijloc este afectata (nu ajutata) de aceste reguli de "joc" (neoliberalism, autoreglementarea pietei), dupa cum se vede si din articolul citat.
    • 0 (0 voturi)    
      Un minus (Miercuri, 14 martie 2012, 12:50)

      tudor74 [utilizator] i-a raspuns lui Cetatean

      Un minus pt ca te uiti la "documentare" Michael Moore si Zeitgest.


      Ce legatura are americanul care traieste de la un salariu la altul cu suma cheltuita de state pe asistenta sociala ?

      "50% dintre americani detin mai putin de 1% din bogatia natiunii." - China, Korea de Nord, Cuba e in directia aia ! Vezi sa nu te loveasca usa cand pleci.
      • 0 (0 voturi)    
        Un "minus" pentru indoctrinare (Miercuri, 14 martie 2012, 14:04)

        Cetatean [anonim] i-a raspuns lui tudor74

        Se pare ca indoctrinarea le intuneca unora mintea. Datele statistice de mai sus sunt preluate de pe "Business Insider", site care este deseori citat de alte mari publicatii, ca de exemplu New York Times:

        http://www.businessinsider.com/22-statistics-that-prove-the-middle-class-is-being-systematically-wiped-out-of-existence-in-america-2010-7#83-percent-of-all-us-stocks-are-in-the-hands-of-1-percent-of-the-people-1

        http://en.wikipedia.org/wiki/Business_Insider

        Cei care tot canta prohodul "Europei Sociale" sunt sustinatorii neoliberalismului, cel care a dus la discrepantele economice uriase din SUA pe care le releva articolul pe care l-am citat. Criza economica actuala a fost declansata de lacomia fara limite a celor foarte bogati care au transformat "economia de piata" in "economie de cazino" prin intermediul speculatiilor financire dereglementate in urma unui lobby agresiv (criza subprime din SUA; abrogarea "Glass-Steagall Act"etc.).
        De asemenea, cine are putina onestitate recunoaste ca criza datoriilor suverane din Europa afecteaza statele in care exista o coruptie ridicata (ex. Grecia) si nu statele care au o puternica politica sociale (ex. Suedia). Asa ca, si in acest caz nu "suma cheltuita de state pe asistenta sociala" sta la baza crizei ci tot lacomia fara limite, de data aceasta a politicienilor corupti.
    • 0 (0 voturi)    
      limita saraciei (Miercuri, 14 martie 2012, 21:13)

      ala [anonim] i-a raspuns lui Cetatean

      de mentionat ca limita saraciei americane nu e tot aia cu cea africana. Ea implica un acoperis deasupra capului, TV, internet, apa curenta si toaleta in casa, acces la educatie si asa mai departe...Practic au multe lucruri care nu le avea nici- cel mai bogat om din lume in urma cu 20 de ani
    • 0 (0 voturi)    
      si inca ceva... (Miercuri, 14 martie 2012, 21:24)

      ala [anonim] i-a raspuns lui Cetatean

      vezi ca statisticile sunt perverse, iar dublate de ignoranta sunt chiar periculoase...61% din americani traiesc de pe un salariu pe altu pentru asta aleg ei...Americanii aleg sa-si cheltuie toti banii pentru a avea o viata confortabila. Nu-i pune nimeni sa-si bage banii in case mari si scumpe, masini, mancare cu tonele s.a. La aceasi bani un chinez sau un roman reuseste sa puna jummate din ei deoparte si sa traiasca cel putin decent...
      As mai zice ca discursul tau pare socialist si chiar daca la suprafata pari de bune intentii, dar cred ca cifrele tale trebuie puse alaturi de o argumentatie si multe alte informatii si politici, altfel risca sa fie interpretate gresit.
  • 0 (0 voturi)    
    sociale (Miercuri, 14 martie 2012, 17:32)

    esenta [anonim]

    si daca s-ar calcula si un indicator definit ca si raport intre contributia sociala (procent din productivitate) si "oferta efectiva sociala" am fi pe locul 1 in lume si am concura pentru ceva locuri fruntase in galaxie, asta pentru ca oferta tinzand catre zero indicatorul va tinde catre infinit ...
  • 0 (0 voturi)    
    cateva observatii (Joi, 15 martie 2012, 17:38)

    geminschi [anonim]

    1.Ai uitat de institutii, ele nu au nici un rol in modelul tau macroeconomic? Capital, munca, dar ce guverneaza relatia dintre ele? Vezi 2 exemple minimale:
    http://www.amazon.co.uk/Institutions-Institutional-Performance-Political-Decisions/dp/0521397340
    http://www.amazon.com/Why-Nations-Fail-Prosperity-ebook/dp/B0058Z4NR8
    2.Faci o confuzie intelectuala intre productivitate, respectiv masurarea eficientei economice a unei activitati si cadrul institutional, respectiv termenii pe care ii enumeri (tehnologie, educatie, mediul legislativ etc)
    3.In Romania se inregistreaza un refuz al muncii, care se generalizeaza? Ai vreun studiu care demonstreaza relatia de cauzalitate, sau macar corelatie negativ intre rata ocuparii si refuzul muncii? Nu e oare posibil ca piata fortei de munca sa aiba probleme pe partea de cerere, nu neaparat pe cea de oferta? (emigrarea in masa a reglat acest dezechilibru intr-o oarecare masura)
    4.Faci din nou o confuzie, de data aceasta intre nivelul cheltuielilor sociale si modul in care sunt reglementate relatiile pe piata fortei de munca. Sunt 2 chestiuni complementare, legate de welfare economics si labour market economics, dar rigidizarea care reduce competitivitatea e o problema a lipsei de flexibilitate pe piata fortei de munca, la negocierile intre patronate si sindicate, nu e legata de nivelul cheltuielilor sociale. Sau in fine, daca ai vreun studiu empiric in directia aceasta, as fi curios sa il citesc.
    5.Ok, ai prezentat 3 tabele cu date despre lupul cel rau, statul bunastarii, care face presiuni asupra eficientei economice. Unde e insa interpretarea acestor date? S-a pierdut pe drum, in hatisul descriptiv? Fara o analiza minimala (nu neaparat folosind metode econometrice), nu ai demonstrat nimic despre relatia intre dimensiunea statului social si productivitate/eficienta economica.
    Te felicit pentru demers. Modul de abordare si formularea insa sunt suboptimale, superficiale, descriptive. Pacat, tema e importanta, merita mai mult
  • 0 (0 voturi)    
    Statul social (Duminică, 18 martie 2012, 22:35)

    Ion fara tara [anonim]

    1)In Romania exista un refuz al angajarii justificat! deoarece salariul minim pe economie oferit la multi someri este prea mic fata de cosul minim de consum si chiar prea mic procentual fata de salariul mediu pe economie. Aceste lucreuri trebuie indreptate iar angajatorii privati trebuie sa inteleaga necesitatea remedierii acestei situatii. Deci, aprecierile tip moral hazard in Romania sunt viciate de aceasta situatie de fapt, astfel incat refuzul de a munci pentru inca 100 de lei ori chiar mai putin este justificat, iar liberalii( si eu pot fi liberal) trenuie sa rationeze in termenii realitatii;
    2) cota mai mare din PIB a bugetului nu este o calitate ci mai degraba a unui stat supradimensionat:
    3) procentul mare al contributiilor sociale in Romania care datorita procentul mic al populatiei active mascheaza situatia grea in care ne aflam este determinat de factori demografici obiectivi nefavorabili(natalitate scazuta, emigratie, procent mare al populatiei neocupate care genereaza un raport salariati/pensionari practic nesustenabi;l


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by