​Spania s-a resemnat si a cerut un ajutor european pentru bancile sale. "O salvare lejera", afirma un analist, in timp ce presa spaniola titreaza, in stare de soc: "Este incredibil ca am ajuns pana aici"

Duminică, 10 iunie 2012, 11:09 Economie | Finanţe

Spania, a patra economie a Zonei Euro, s-a resemnat sambata sa lanseze un apel de ajutor european pentru bancile sale, care ar putea ajunge la o suta de miliarde de euro, un scenariu mult timp respins de Madrid, dar care a devenit inevitabil in fata agravarii crizei datoriilor, scrie AFP.

Acest plan de ajutor va fi al patrulea acordat pentru o tara din zona euro, de la inceputul acestei crize, la sfarsitul lui 2009, dupa Grecia, Irlanda si Portugalia.

De aceasta data, va fi vorba de intarirea sectorului bancar al Spaniei, asfixiat de expunerea la piata imobiliara, un ajutor cu o valoare estimata de Eurogrup la maxim o suta de miliarde de euro.

Spania va cere "un ajutor financiar european" pentru redresarea sectorului sau bancar, a anuntat ieri ministrul economiei, Luis de Guindos, dupa o discutie telefonica cu ministrii de Finante din cele 17 tari ale zonei euro.

El a afirmat ca, in schimb, nu vor exista conditii de reforme economice "in afara domeniului sectorului financiar".

"Conditiile vor fi impuse bancilor, nu societatii spaniole", a adaugat ministrul, incercand sa linisteasca o populatie care se confrunta cu un somaj record de 24,44% si este supusa deja unei aspre cure de austeritate pentru reducerea deficitului sau public de la 8,9% in 2011 la 5,3% in acest an.

Cu cateva ore mai devreme, ministrii de Finante din Zona Euro se reunisera intr-o videoconferinta pentru a desena contururile acestui plan.

"Va fi vorba de unul dintre cele mai mari planuri de salvare financiara din istoria recenta", a subliniat premierul suedez Fredrik Reinfeldt, a carui tara nu face parte din Uniunea monetara.

A patra economie din Zona Euro, Spania reprezinta ea singura12% din PIB-ul Zonei Euro, fata de doar 6% pentru Irlanda, Portugalia si Grecia reunite. Planurile de salvare ale acestor trei tari au costat respectiv 85 de miliarde, 78 de miliarde si 292 de miliarde de euro.

Pana in prezent, Madridul a refuzat sa solicite un plan de teama de nu i se impune, precum Greciei, un program de austeritate dictat de creditorii internationali.

Dar guvernul spanil a trebuit sa cedeze, sub presiunea extrema a pietelor si a Europei, care dorea sa rezolve aceasta problema inaintea alegerilor din Grecia, din 17 iunie, de teama unei contagiuni.

Raportul FMI a cifrat nevoile sectorului bancar la cel putin 40 de miliarde de euro, dar Zona Euro s-a declarat pregatita sa "raspunda favorabil unei cereri de ajutor" a Spaniei de pana la 100 de miliarde de euro.

"Este o suma maxima", a subliniat Luis de Guindos, si, "foarte clar, exista o marja de securitate" in ceea ce priveste aceasta suma.

Pentru a formula o cerere exacta, Madridul asteapta, pe langa raportul FMI, rezultate auditelor realizate de germanii Roland Berger si americanii Oliver Wyman, care vor fi cunoscute "in cateva zile".

Spania a scapat deci de un nou plan de austeritate, de care se temea, dar ramane in continuare sub supravegherea stricta a partenerilor europeni.

Eurogrup s-a declarat "increzator ca Spania isi va onora angajamentele in ceea ce priveste reformele structurale, pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice": "progresele in aceste domenii vor fi supravegheata indeaproape si in mod regulat, in paralel cu asistenta financiara" oferita.

"Avem un nou concept: o salvare 'lejera', fara conditii materiale pentru datorie ci doar pentru bancile care solicita" fondurile, explica Charles Diebel, economist la Lloyds Banking Group, inainte de a-si pune intrebarea urmatoare: "Este ultima in lungul si de masuri pentru combaterea crizei. Va fi ea suficienta?"

Acordul incheiat cu Spania a fost salutat sambata seara in special de Statele Unite, Franta si Germania.

Presa spaniola, in stare de soc

"Salvare pentru Spania": scria pe prima pagina a cotidianului de centru-stanga El Pais, un titlu care rezuma stupoarea presei spaniole, si care insista asupra faptului ca tara, dupa ce a negat  mult timp acest lucru, a cedat si a cerut un ajutor european pentru bancile sale.

"Spania va fi, in cele din urma, salvata", continua cotidianul, subliniind ca este vorba de "un gest istoric, fara precedent".

"Salvare sub presiune", scria cotidianul catalan El Periodico, "salvare fara umilinta", parea sa raspunda ziarul de centru-dreapta El Mundo, deoarece "conditiile vor afecta sectorul financiar dar nu si politica economica".

Dar "chiar daca pare un succes faptul ca salvarea nu este insotita de conditiile suplimentare, este partial cosmetizata", sublinia El Mundo, care a reamintit ca Eurogrup a insistat asupra respectarii obiectivelor de deficit si continuarea reformelor structurale.

"In final, este limpede ca este inca o etapa in pierderea continua a suveranitatii", in conditiile in care Spania este deja sub supravegherea stransa a Uniunii Europene, de doi ani.

Chiar si jurnalele sportive, concentrate pe campionatul european de fotbal, au gasit un loc pentru a plasa cuvantul "salvare": "La roja (echipa spaniola de fotbal) vine sa salveze" o competitie considerata pana acum dezamagitoare, scriau As si Mundo Deportivo.

ABC, apropiat de guvernul conservator, se doreste mai temperat: "nu este o salvare", deoarece "Europa finanteaza bancile fara conditii pentru Spania".

"Ce s-a intamplat in acest week-end nu are nicio legatura cu salvarea in stilul celor din ultimii ani in cazul altor natiuni europene", asigura acest ziar, referindu-se la salvarea Irlandei, Portugaliei si a Greciei, si care s-a referit la economia acestor tari in ansamblu.

Dar este "o lovitura dura din punct de vedere psihologic", precizeaza El Pais, "care va ramane marcata in istoria relatiilor noastre cu Europa": "intr-o tara unde identitatea nationala si sentimentele de stima de sine au fost intotdeauna strans legate cu succesul atins in cadrul european, este incredibil ca am ajuns pana aici".