În respingerea cererii de derogare trimise de Ministerul Finanțelor în toamna trecută, Comisia Europeană argumentează că plata defalcată a TVA, așa numitul Split TVA, nu este proporțională cu obiectivele declarate de Guvern: asigurarea colectării în mod corect a TVA și prevenirea evaziunii fiscale. Astfel, o parte din investițiile derulate deja de firmele afectate de mecanism, indiferent că sunt furnizori sau clienți, s-ar putea dovedi costuri suportate în mod inutil, din vina autorităților.
Comisia Europeană arată, în motivarea deciziei sale, că modul în care a conceput Guvernul pragurile pentru plata TVA defalcată, la un nivel fix pentru fiecare dintre cele trei categorii, nu asigură egalitatea de tratament în interiorul acelei categorii. Cu alte cuvinte, ceea ce spune Comisia este că pragul de 15 000 RON nu va avea același impact pentru toți marii contribuabili; nici pragul de 5 000 RON nu va avea același efect pentru toate persoanele impozabile mici, având în vedere diferențele mari din cadrul acestor grupuri. Prin urmare, Comisia consideră că proporționalitatea unui astfel de sistem de praguri fixe nu poate fi justificată și sugerează un alt criteriu – pragul să fie legat de un anumit procent din cifra de afaceri.
În plus, așa cum sună prevederile legale acum, clientul/beneficiarul are obligația de a verifica registrul persoanelor impozabile cărora li se aplică plata defalcată și să acționeze în consecință: să separe suma netă și valoarea TVA. În schimb, autoritățile trimit notificarea cu privire la includerea în registrul furnizorului, și nu beneficiarilor.
"România nu consideră necesar ca furnizorul să informeze clientul cu privire la necesitatea de a aplica mecanismul de plată defalcată, prin includerea pe factură a unei mențiuni în acest sens", își motivează decizia Comisia. "În plus, în cazul în care beneficiarul nu aplică mecanismul de plată defalcată și plătește TVA într-un alt cont decât contul de TVA al furnizorului, tot beneficiarului i se aplică o penalitate de 0,06 % pe zi din suma plătită în mod eronat, dacă nu remediază situația în termen de 30 de zile lucrătoare. Cu toate acestea, furnizorul și nu beneficiarul este cel care poate remedia situația, transferând suma în cauză din contul său principal în contul de TVA, informând beneficiarul cu privire la acest lucru și evitând, astfel, orice sancțiuni aplicate acestuia. România a precizat că acest transfer efectuat de furnizor este doar o posibilitate, nu o obligație, deoarece răspunderea pentru plata TVA în contul corect îi revine beneficiarului", mai spune Comisia.
În viziunea Comisiei Europene, plata TVA defalcată creează o obligație nejustificată și disproporționată pentru client/beneficiar. Chiar dacă s-ar menține obligația beneficiarului de a consulta registrul persoanelor impozabile care aplică mecanismul de plată defalcată, furnizorul ar trebui cel puțin să fie obligat să informeze beneficiarul cu privire la obligația de a aplica TVA defalcată, prin includerea unei mențiuni pe factură. În opinia Comisiei, penalitatea impusă beneficiarului pentru neaplicarea plății defalcate este disproporționată. Penalitățile ar trebui mai degrabă impuse furnizorului, în special având în vedere faptul că furnizorul poate în orice moment să corecteze o eventuală greșeală prin transferarea TVA încasate în contul său.
În plus, Comisia a informat România că obligația comercianților nerezidenți de a deschide un cont bancar la o instituție financiară românească nu este compatibilă cu articolul 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind libera circulație a serviciilor. De asemenea, Comisia a sugerat că România ar putea în schimb impune acestor comercianți să deschidă un cont la Trezorerie, oferindu-le, însă, posibilitatea ca acest cont să fie disponibil și în monedă străină, în condițiile în care,pe toată durata aplicării TVA defalcate nu a fost posibil să se facă plăți în valută prin utilizarea unui cont la trezorerie.
Într-un fel opinia Comisiei Europene de săptămâna trecută nu ar trebui să mire pe nimeni. PwC, atât în nume propriu, cât și în cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), a avertizat asupra faptului că măsurile trebuie să fie întotdeauna proporționale cu scopul urmărit, pentru a nu crea o povară administrativă și mai mare pentru contribuabilii onești. Care se pot trezi acum cu investițiile realizate pentru buna aplicare a TVA defalcată blocate.
Ce ar trebui să facă România, pentru a ieși din impas?
Așa cum am spus ori de câte ori am avut ocazia, nu avem de ce să reinventăm noi roata, mai ales că nu suntem primul stat membru al Uniunii Europene care a cochetat cu această idee. Iar cel mai potrivit și apropiat "geografic" exemplu este cel al Poloniei, care a implementat un sistem de plată defalcată a TVA, dar automatizat și cu o aplicare opțională, doar anumitor tipuri de tranzacții. De asemenea, polonezii au realizat anterior un studiu de impact privind introducerea TVA defalcată, pentru ca, ulterior, să dezbată public vreme de 2 ani proiectul de lege, consultându-se, în același timp, și cu reprezentanții CE. Polonezii au prevăzut și beneficii consistente pentru contribuabilii care au optat pentru split TVA (e.g. rambursarea TVA în termen de 25 de zile de la depunerea cererii). De asemenea, Polonia nu-i sancționează nici pe contribuabilii care aplică sistemul, nici pe clienții lor, pe considerentul că split TVA este opțional.
Dacă ținem cont de procedurile CE, care spun că, de la data primirii scrisorii de punere în întârziere, statul membru vizat are 60 de zile să remedieze deficiențele constatate de Comisie, România mai are timp până la sfârșitul anului să rescrie de bună voie reglementările privind plata defalcată. Altfel, România riscă să primească avizul motivat al Comisiei, care s-o oblige să regândească mecanismul de aplicare a plății TVA defalcată, care să fie conformă cu legislația europeană.
Un articol semnat de Daniel Anghel, Partener, Lider PwC Global Policy Impozite și Taxe indirecte
