Comisia Europeană arată, în motivarea deciziei sale, că modul în care a conceput Guvernul pragurile pentru plata TVA defalcată, la un nivel fix pentru fiecare dintre cele trei categorii, nu asigură egalitatea de tratament în interiorul acelei categorii. Cu alte cuvinte, ceea ce spune Comisia este că pragul de 15 000 RON nu va avea același impact pentru toți marii contribuabili; nici pragul de 5 000 RON nu va avea același efect pentru toate persoanele impozabile mici, având în vedere diferențele mari din cadrul acestor grupuri. Prin urmare, Comisia consideră că proporționalitatea unui astfel de sistem de praguri fixe nu poate fi justificată și sugerează un alt criteriu – pragul să fie legat de un anumit procent din cifra de afaceri.
În plus, așa cum sună prevederile legale acum, clientul/beneficiarul are obligația de a verifica registrul persoanelor impozabile cărora li se aplică plata defalcată și să acționeze în consecință: să separe suma netă și valoarea TVA. În schimb, autoritățile trimit notificarea cu privire la includerea în registrul furnizorului, și nu beneficiarilor.
În viziunea Comisiei Europene, plata TVA defalcată creează o obligație nejustificată și disproporționată pentru client/beneficiar. Chiar dacă s-ar menține obligația beneficiarului de a consulta registrul persoanelor impozabile care aplică mecanismul de plată defalcată, furnizorul ar trebui cel puțin să fie obligat să informeze beneficiarul cu privire la obligația de a aplica TVA defalcată, prin includerea unei mențiuni pe factură. În opinia Comisiei, penalitatea impusă beneficiarului pentru neaplicarea plății defalcate este disproporționată. Penalitățile ar trebui mai degrabă impuse furnizorului, în special având în vedere faptul că furnizorul poate în orice moment să corecteze o eventuală greșeală prin transferarea TVA încasate în contul său.
Într-un fel opinia Comisiei Europene de săptămâna trecută nu ar trebui să mire pe nimeni. PwC, atât în nume propriu, cât și în cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), a avertizat asupra faptului că măsurile trebuie să fie întotdeauna proporționale cu scopul urmărit, pentru a nu crea o povară administrativă și mai mare pentru contribuabilii onești. Care se pot trezi acum cu investițiile realizate pentru buna aplicare a TVA defalcată blocate.
Așa cum am spus ori de câte ori am avut ocazia, nu avem de ce să reinventăm noi roata, mai ales că nu suntem primul stat membru al Uniunii Europene care a cochetat cu această idee. Iar cel mai potrivit și apropiat "geografic" exemplu este cel al Poloniei, care a implementat un sistem de plată defalcată a TVA, dar automatizat și cu o aplicare opțională, doar anumitor tipuri de tranzacții. De asemenea, polonezii au realizat anterior un studiu de impact privind introducerea TVA defalcată, pentru ca, ulterior, să dezbată public vreme de 2 ani proiectul de lege, consultându-se, în același timp, și cu reprezentanții CE. Polonezii au prevăzut și beneficii consistente pentru contribuabilii care au optat pentru split TVA (e.g. rambursarea TVA în termen de 25 de zile de la depunerea cererii). De asemenea, Polonia nu-i sancționează nici pe contribuabilii care aplică sistemul, nici pe clienții lor, pe considerentul că split TVA este opțional.
Un articol semnat de Daniel Anghel, Partener, Lider PwC Global Policy Impozite și Taxe indirecte