Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic
Articol susținut de PwC România

Deduceri mai mari pentru sponsorizări și mecenat. Ce condiții trebuie să îndeplinească firmele

de Diana Roşu, Aurelia Marin     Pwc Romania
Miercuri, 31 iulie 2019, 12:33 Economie | Finanţe


Diana Roşu, Aurelia Marin
Foto: PwC România
După o primăvara încordată din cauza dificultăților generate de publicarea cu întârziere a Registrului entităților/unităților de cult, vara aduce vești bune pentru ONG-uri. Datorită modificărilor aduse Codului fiscal prin Legea 156/2019, entitățile non profit vor putea beneficia de sume mai mari din sponsorizări. Mai exact, crește de la 0,5 la 0,75 procentul de cheltuieli cu sponsorizarea care poate fi dedus din impozitul pe profit. Prin urmare, societățile care efectuează sponsorizări beneficiază de credit fiscal în anumite condiții pe care le vom trece în revistă în continuare.

Așa cum spune legea, societățile care efectuează sponsorizări își pot reduce direct impozitul pe profit datorat cu suma sponsorizărilor realizate. Tot legea spune că scopul sponsorizării este acela de a susține activități fără scop lucrativ, iar natura acestora este restrânsă la aspecte de ordin educațional, cu caracter social, de protecție etc.

De ce este important să reținem aceste nuanțe? Beneficiul economic adus comunității se răsfrânge și asupra sponsorului, sub forma unui credit fiscal.

Pentru a-l obține, se calculează obligatoriu atât 0,75% din cifra de afaceri, cât și 35% din impozitul pe profit datorat, după care se compară sumele, deducerea fiind la nivelul valorii celei mai mici. Dacă o societate are pierderi, poate amâna utilizarea acestui credit fiscal pentru următorii șapte ani consecutivi. De-a lungul acestei perioade, va putea scădea oricând valoarea respectivă.

Teoretic, aplicarea intuitivă a limitelor minime prezentate mai sus (0,75% din cifra de afaceri a sponsorului și 35% din impozitul pe profit datorat de acesta) ar fi ușor de realizat. Cu toate acestea, ca să fie recompensată fiscal pentru acțiunile sale, o companie trebuie să respecte anumite condiții care, dacă nu sunt îndeplinite, pot anula deducerea.

Cum puteți beneficia de creditul fiscal


Promovare da, reclamă nu: De exemplu, sponsorul ori beneficiarul are dreptul să aducă la cunoștință publicului sponsorizarea prin promovarea numelui, a mărcii sau a imaginii sponsorului, dar îi este interzisă reclama sau publicitatea comercială, anterioară, concomitentă sau ulterioară în favoarea acestora sau a altor persoane. În această situație, există o linie fină care ar trebui urmărită, pentru a distinge între promovarea numelui, a mărcii sau a imaginii sponsorului (activitate permisă) și activitatea de reclamă și publicitate efectuată pentru promovarea serviciilor și colectarea datelor de contact ale clienților noi în cadrul acțiunilor de reclamă (activitate nepermisă).

Momentul plății: Un al doilea exemplu ține de consemnarea în evidența contabilă a sponsorizării, inclusiv pe baza documentelor care atestă efectuarea plății sau predarea, respectiv primirea bunurilor materiale. Pragmatic vorbind, o sponsorizare efectuată în luna decembrie 2019, dar plătită în luna martie 2020, nu va fi acceptată ca deducere din impozitul pe profit aferent anului fiscal 2019.

Formularul 107: Mai mult, începând cu anul 2018, companiile care efectuează sponsorizări au obligația de a depune formularul 107 (declarația informativă privind beneficiarii sponsorizărilor). Declarația se depune până la termenul de depunere a declarației anuale de impozit pe profit (25 martie 2019, pentru impozitul aferent anului 2018).

Înscrierea în registru:
În tandem cu formularul 107, înscrierea în registru este una din cele mai recente reguli introduse de la 1 aprilie 2019 pentru a crește gradul de transparență al procesului de redirecționare a banilor, după cum au justificat autoritățile. Astfel, compania poate beneficia de facilitatea de sponsorizare, numai dacă beneficiarul sponsorizării este inclus la data încheierii contractului de sponsorizare în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Ca atare, sponsorul ar trebui să dețină și dovada înregistrării beneficiarului sponsorizării în acest registru pentru a-și proteja dreptul de a utiliza creditul fiscal.

Autosponsorizarea interzisă: Un ultim exemplu vine din neacordarea facilității fiscale (sub forma reducerii obligației cu impozitul pe profit) unei companii care sponsorizează ONG-uri sau persoane juridice non-profit (fundații) ale căror activități și decizii sunt de fapt controlate tot de sponsor. Legea nu interzice efectiv acordarea de sponsorizări către persoane juridice controlate de către sponsor, ci doar condiționează obținerea facilității fiscale aferente. Așadar, dacă sponsorizarea este un act condiționat preponderent de forma contractului sau a actului în sine, conform exemplelor prezentate mai sus, controlul exercitat de către sponsor asupra beneficiarului sponsorizării reprezintă unul din aspectele subiective și de prevalență a conținutului economic asupra formei juridice a procesului.

Ce înseamnă „control”? Nici în Legea sponsorizării, nici în normele aferente nu se regăsește o definiție a lui. Normele de aplicare a Codului fiscal menționează că „se consideră că o persoană controlează în mod efectiv o persoană juridică dacă se stabilește faptul că, atât din punct de vedere faptic, cât și legal, prin utilizarea informațiilor și/sau a documentelor, administratorul/personalul de conducere, are capacitatea de decizie asupra activității persoanei juridice vizate, prin încheierea de tranzacții cu alte persoane juridice care sunt sub controlul aceluiași administrator/personal de conducere sau că persoana de conducere din cadrul persoanei juridice este acționar sau administrator în cadrul persoanei juridice vizate. Pentru justificarea controlului exercitat în mod efectiv sunt luate în considerare contractele încheiate între persoanele vizate, drepturile atribuite prin: acte constitutive ale persoanelor juridice, procuri, contracte de muncă sau de prestări de servicii”. Așadar, controlul reprezintă un concept larg, care trebuie urmărit atât prin referință la realitatea economică (fapte), cât și prin referință la contextul legal (acte).


Autori: Diana Roşu, Manager Senior, PwC


Aurelia Marin, Consultant Senior, PwC






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






1510 vizualizari


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version