Consumatorii care au făcut economii în timpul pandemiei ar putea fi descurajați din a cheltui pe măsură ce economia iese din pandemia de COVID-19 dacă o teorie economică din secolul XIX are dreptate, relatează Bloomberg.
Economistul Băncii Central Europene Pablo Hernandez de Cos a prezentat perspectiva așa-numitei echivalențe ricardiene în timpul unui discurs ținut săptămâna trecută cu privire la modul în care ritmul cheltuirii de către consumatori va contribui la relansarea economică.
Numită după economistul politic britanic David Ricardo, teoria afirmă că oamenii presupun că vor trebui în cele din urmă să plătească pentru cheltuielile guvernamentale.
Hernandez de Cos, care este și guvernator al Băncii Spaniei, a afirmat că anticiparea unor taxe mai mari pentru acoperirea datoriilor acumulate de guverne în perioada pandemiei i-ar putea face pe consumatori să fie reținuți în privința cheltuielilor personale.
„Nu putem exclude ca în Spania și alte țări ar putea avea loc ceea ce noi economiștii numim un efect Ricardian drept consecință a deteriorării finanțelor publice”, a declarat Hernandez de Cos.
Economiștii și oficialii responsabili de politicile publice vor să înțeleagă modul în care consumatorii europeni se vor comporta după pandemie, mai ales că nivelul economisirii a crescut în parte datorită restricțiilor asupra călătoriilor și divertismentului iar unele salarii au fost protejate de stat în perioada de carantină.
O creștere vertiginoasă a consumului ar duce la o relansare economică în ritm accelerat.
Bloomberg estimează că în rândul celor mai mari economii din Zona Euro au fost făcute economii de 387 de miliarde de euro în timp ce Oxford Economics prognozează că economiile suplimentare făcute de gospodăriile din Eurozonă ar putea ajunge la 840 de miliarde de euro până în 2022.
Echivalența ricardiană s-ar putea să nu fie valabilă
Marion Amiot, o economistă la S&P Global Ratings, notează că în timpul crizei datoriilor suverane din urmă cu un deceniu oamenii și-au micșorat rata economisirii chiar dacă unele țări au mărit taxele.
Aceasta afirmă de asemenea că atunci când oficialii europeni au ridicat primul lockdown dur de anul trecut, rata economisirii gospodăriilor ca procent din veniturile disponibile a scăzut la 17% în al treilea trimestru al anului față de 25% în trimestrul doi.
„Același lucru se va întâmpla probabil când lucrurile se vor normaliza anul acesta”, afirmă Amiot. „Nu există dovezi că această relație (echivalența ricardiană) există în Zona Euro”.
Însă unele guverne au dat deja semne că sunt conștiente cu privire la acest risc.
Oficialii francezi au declarat că o creștere a taxelor după criză va trage în jos creșterea economică și încrederea consumatorilor. Ministrul francez al finanțelor Bruno Le Maire a declarat săptămâna trecută că „am tăiat taxele și vom păstra această linie: fără majorări de taxe în țara noastră”.
Guvernul de stânga al Spaniei a anunțat la rândul său că va amâna orice posibilă majorare a taxelor până când relansarea economică va fi pe teren solid.
Factori complecși sau precauție excesivă?
Hernandez de Cos adaugă însă că echivalența ricardiană este doar unul dintre factorii de care trebuie ținut cont.
Acesta afirmă că o parte a cererii este pierdută pentru totdeauna - de exemplu vacanțele anulate în 2020 nu înseamnă că oamenii își vor lua vacanțe în plus în 2021 - și economiile ce au fost făcute sunt asimetrice în favoarea persoanelor mai bogate care tind să cheltuie un procent mai mic din averea lor decât grupurile cu venituri reduse.
Cu toate acestea, economistul Oliver Rakau de la Oxford Economics crede că persoanele mai în vârstă bogate vor cheltui mai mult decât de obicei după ce a analizat sondaje privind intențiile consumatorilor care arată că gospodăriile cu venituri mai ridicate au raportat cea mai mare ridicată intenție de a face cumpărături majore.
Acesta afirmă că Hernandez de Cos încearcă probabil să oprească în fașă orice sugestii potrivit cărora susținerea monetară și fiscală pentru economie ar trebui retrasă prea curând.
„Dovezile pentru echivalența ricardiană nu sunt foarte clare în Europa”, afirmă Rakau. „Aș interpreta aceste [declarații ale guvernatorului spaniol] ca fiind precauție din partea Băncii Spaniei pe măsură ce ei vor să avertizeze împotriva optimismului prea ridicat”, susține acesta.
Citește și:
1
4
