”Într-o noapte mă aflam într-un club din centrul Londrei, lângă Piccadilly Circus. Cum banii pe care-i aveam la mine se împuținau, m-am îndreptat către cel mai apropiat bancomat (ATM), pentru a scoate nişte bani. Îndreptându-mă către Shaftersbury Avenue, am văzut o coadă uriaşă la un ATM, dar nimeni nu folosea aparatul de lângă acesta. Bănuind că este stricat, l-am întrebat pe unul dintre cei de la coadă dacă este scos din uz. Mi-a răspuns: <
"Fiind cinstit şi grăbindu-mă, nu am dat importanţă acestui lucru; am scos bani de la ATM-ul alăturat şi am plecat", mai povestește românul.
Cum sunt gestionate asemenea situații în România
- ”Se întâmplă, datorita erorilor tehnice, să avem astfel de cazuri (de exemplu, alimentarea casetelor de 50 lei cu 100 lei). În aceste situații, se recuperează sumele, de comun acord cu clienții, iar restul se trece pe cheltuiala băncii. Există situații în care ne contactează să ne sesizeze astfel de întâmplări”, spune reprezentantul unei bănci locale.
- ”Da, am avut asemenea situații în care casetele au fost setate prost. Practic caseta de bancnote de 50 a fost încarcata cu bancnote de 100 de lei. În principiu, in astfel de cazuri, nu ne indreptam impotriva clientilor, mai ales ca raspunderea este a companiei care alimenteaza ATM urile”, spune și reprezentantul altei bănci românești.
Bani „gratuiţi”?
De curând, clienţii Commonwealth Bank din Sidney au avut şi ei aceeaşi experienţă. După lucrările de întreţinere de peste noapte, o problemă a computerului a cauzat o situaţie în care ATM-urile eliberau mai mulţi bani şi permiteau retrageri fără limită, mai scrie forumistul pe Diaspora.ro. De vreme ce operau în „circuit închis”, ATM-urile nu verificau balanţa existentă în cont. De aceea, ele permiteau clienţilor care nu aveau bani în cont sau dispuneau de sume mici să retragă sume mari, fără o anume limită.
Cum vorba s-a întins despre aceşti bani „gratuiţi”, (mai ales datorită mesajelor Facebook), la fiecare dintre cele 40 de ATM-uri din Sidney s-au format cozi de cel puţin 50 de persoane, cu scene similare confruntându-se şi sucursalele din Melbourne sau Victoria. După aproximativ 5 ore şi jumătate, CommBank a reuşit să repornească bancomatele, oprind astfel aceste tranzacţii ilegale de bani.
Retrăgând bani pe care nu-i aveau în cont, unii dintre aceşti clienţi avari au depăşit cu mult peste limita de credit pe care o aveau. Buletinele de ştiri au raportat că au existat persoane care au retras şi £1.563 (2.500 dolari australieni) într-o singură tranzacţie!
Comm Bank şi poliţia din New South Wales au anunţat că vor folosi înregistrările bancomatelor şi camerele de supraveghere pentru a-i detecta pe cei care au înţeles să profite în acest fel de eroarea ATM-urilor. Cum toate aceste tranzacţii au fost înregistrate, CommBank a început imediat acţiunea de recuperare a fondurilor eliberate în mod fraudulos.
Colonelul Dyson, detectiv la New South Wales, a avertizat: „Oamenii trebuie să realizeze că, chiar dacă ATM-ul le-a oferit aceşti bani, ei nu au dreptul la suma respectivă şi comit o infracţiune dacă-i păstrează”.
Când s-a întâmplat acelaşi lucru şi în Marea Britanie, băncile au adoptat acelaşi punct de vedere vizavi de clienţii care au retras sume ce nu le aparţin.
Băncile dispun de înregistrări ale fiecărei tranzacţii efectuate la un bancomat. Folosind aceste informaţii, băncile pot detecta aproape imediat orice retragere ilegală şi pot porni acţiunea de recuperare a sumei respective. În acest timp, vă veţi trezi cu dobânzi uriaşe pentru că aţi depăşit limita contului. Iar banca va ajunge, până la urmă, să recupereze sumele pe care le-a pierdut prin intermediul unor defecţiuni tehnice şi să mai câştige şi din dobânzi.
Ce se întâmplă când primesc sume mai mari?
Ce se întâmplă când doriţi să retrageţi 20 lire şi, în loc de două bancnote de 10 lire, primiţi două de 20 lire?
Normal, este uşor să înţelegeţi cum se întâmplă acest lucru. La finalul unei zile grele, un manager stresat poate să fi încărcat din greşeală sertarul de bancnote de 10 lire cu unele de 20 lire. Astfel, ATM-ul va da bancnote de 20 lire ştiind că acestea ar fi, de fapt, de 10 lire.
Legea engleză vă permite să păstraţi banii primiţi din greşeală („under mistake of fact”), dar doar în eventualitatea în care credeţi în mod onest că aceştia vă aparţin. Fără o dovadă de intenţie rea („mens rea”), puteţi folosi „under mistake of fact” ca probă a apărării la tribunal într-un caz civil şi penal, dar numai pentru greşelile neintenţionate.
Astfel, dacă aţi primit 40 lire când aţi cerut 20, atunci nu aveţi argumente rezonabile să credeţi că acea sumă vă aparţine. De aceea, va trebui să returnaţi cele 20 lire băncii, pentru că nu aveţi nici un drept legal de a păstra suma respectivă.
Însă, dacă aţi cerut 20 lire şi aţi primit 40 lire, aceasta fiind şi suma înregistrată ca fiind retrasă din cont, atunci banii sunt ai dumneavoastră, pentru că nici dumneavoastră, nici banca nu aţi suferit vreo pierdere.
În mod evident, dacă oamenii aud de eroarea unui bancomat şi încep să îngroaşe rândurile cozii, ştiu cu siguranţă că lucrul pe care-l fac este rău, din punct de vedere legal şi moral. Graţie faptului că au ştiut dinainte şi al intenţiilor lor, comit o infracţiune, şi nimic nu-i va putea apăra în faţa unui tribunal. În consecinţă, apărarea „under mistake of fact” nu poate fi susţinută în cazul de faţă.
În aceste circumstanţe, băncile au dreptul de a aduce acuzaţii de fraudă („acquiring pecuniary advantage by deception”) împotriva acestor cozi de oportunişti.
Totuşi, băncile sunt foarte pragmatice în astfel de cazuri, mai ales dacă greşeala iniţială le-a aparţinut. De vreme ce costă destul de mult să depisteze fiecare 10 lire plătite în plus, băncile britanice şterg aceste sume plătite în plus şi se concentrează pe îmbunătăţirea procedurilor existente, pentru ca greşelile să fie eliminate.
Însă unii merg prea departe şi plătesc pentru asta. În 2003, trei din patru membri ai familiei Crosdale din Coventry au fost judecaţi şi condamnaţi la închisoare între 12-15 luni pentru conspiraţie la furt.
Într-o perioadă de 5 zile de cădere a sistemului intern, 56 de ATM-uri ale Coventry Building Society au eliberat eronat peste 850.000 lire, permiţând retragerea oricărei sume, prin folosirea oricărui card de plastic şi al oricărui cod PIN.
Conform Coventry Telegraph, membrii familiei Crosdale au furat peste 134.410 lire de la ATM-urile cu probleme, pe care i-au folosit pentru a cumpăra o maşină Alfa Romeo, bilete de avion pentru Jamaica şi diferite bunuri electronice. Alţi nouă acuzaţi au primit sentinţe cu închisoarea pentru jefuirea băncii Coventry BS.
Ce se întâmplă însă dacă un ATM eliberează o sumă mai mică decât aceea pe care aţi cerut-o?
Să spunem că aţi dorit 40 lire, dar aţi primit doar 20. Dacă doar 20 lire au fost deduse din cont, atunci nu aţi pierdut nimic. Dar dacă au fost debitate 40 lire şi aţi primit doar 20, atunci banca vă datorează 20 lire.
Însă a intra în posesia sumei respective se poate dovedi complicat. Sfatul meu ar fi să vă folosiţi de camera telefonului mobil pentru a fotografia ATM-ul în cauză, împreună cu suma care a fost eliberată. Trimiteţi aceste informaţii la banca respectivă, împreună cu orice altă dovadă provenită de la alţi clienţi sau de la personalul prezent.
Dacă banca refuză să vă înapoieze suma respectivă, atunci puteţi cere o scrisoare „deadlock” (în caz de impas) pentru a merge mai departe, la Financial Ombudsman Service (FOS). În aproape fiecare caz, dacă aveţi dovezi rezonabile referitoare la pierderea suferită, FOS va decide în favoarea dumneavoastră.
Însă la ATM-uri trebuie să ştiţi că nu doar erorile aparatului sunt cele la care trebuie să luaţi aminte, ci există şi infractorii care de-abia aşteaptă să vă separe de banii dumneavoastră câştigaţi din greu.
0
7
