În cursul unei nopți din 2024, când 95% din populația României este în casă, are loc un cutremur de tip vrâncean cu recurență la 1.000 de ani (precum cel din ‘77), acesta este un scenariu luat în calcul de autorități.
Conform acelui scenariu, cutremurul în sine ca și celelalte dezastre geologice severe asociate, cum ar fi alunecările de teren, căderile de stânci sau ruperea de baraje, pot provoca în mod direct mari pierderi de vieți omenești, distrugerea infrastructurii (șosele, căi ferate, tunele de cale ferată, poduri, conducte de apă, petrol, gaze și comunicații, etc.), a clădirilor și a vehiculelor, ca și incendii sau explozii.
Cutremurul poate afecta sau chiar distruge obiective industriale și/sau centre de afaceri.
Costurile directe includ pierderea de capital fizic și uman, costurile de asistență, precum și cele cu operațiunile de curățare, reabilitare, reconstrucție, de înlocuire, reconstruire, reparare sau întreținere.
Costurile indirecte sunt datorate impacturilor secundare, cum ar fi pierderea producției și a investițiilor. Dezechilibrele macroeconomice cauzate de dezastre conduc adesea la datorii și/sau sărăcie. Costurile indirecte includ toate celelalte costuri suportate în mod indirect, ca urmare a dezastrului. Acestea includ:
• reducerea valorii imobiliare în zonele amenințate de dezastre;
• pierderea veniturilor fiscale corespunzătoare proprietăților devalorizate ca urmare a dezastrului;
• pierderea productivității industriale, agricole și forestiere, precum și a veniturilor turistice ca urmare a deteriorării terenurilor sau a instalațiilor sau întreruperii sistemelor de transport;
• pierderea productivității umane sau cea a animalelor domestice din cauza decesului, leziunilor sau traumei psihologice;
• costurile măsurilor de atenuare a efectelor asociate potențialului dezastru, cum ar fi alunecările de teren și inundațiile;
• consecințele devierii cheltuielilor publice pentru acoperirea eforturilor de asistență.
Cât ar costa pierderile de vieți omenești, cele materiale și de intervenție
Autoritățile au calculat cât ar costa pierderile de vieți omenești, respectiv 2,07 miliarde euro.
În ceea ce privește pierderile materiale, acestea s-ar ridica la 6,72 miliarde euro, iar costurile de intervenție ar fi de 2,96 miliarde euro.
Impactul indirect vizează și pierderi de venituri la buget, acestea fiind estimate la 2,64 miliarde euro, acesta fiind considerat foarte mic.
*Aceste calcule fac referire la raportul consolidat privind evaluarea riscului de cutremur – UTCB, URBAN, INCERC și INFP și raportului consolidat impact economic al celor 10 tipuri de riscuri analizate în proiect- IPE.
De ce nu au fost elaborate hărțile cu risc de cutremure și alunecări de teren în 2023 / Se va întâmpla în perioada 2024-2027
România are un Program privind elaborarea hărţilor de risc natural pentru cutremure şi alunecări de teren.
Conform Strategiei fiscal-bugetare, programul are caracter multianual prin Legea 45/2022.
„Transformarea în program multianual vine în sprijinul consiliilor județene atât în procesul de inițiere a procedurilor de achiziție de servicii de expertiză pentru elaborarea documentațiilor – prin asigurarea creditelor de angajament, cât și în finalizarea documentațiilor – prin asigurarea bugetului necesar”, se arată în document.
Conform autorităților, normele metodologice pentru derularea Programului sunt în curs de aprobare și, din această cauză, în anul 2023 nu au fost încheiate contracte de finanțare.
În perioara 2024-2027 ar trebui să urmeze finanțarea documentațiilor privind elaborarea hărților de risc pentru cutremure și alunecări de teren.
“Este necesară pentru stabilirea măsurilor preventive care contribuie la pregătirea autorităților locale în cazul fenomenelor cauzate de catastrofe naturale și la diminuarea efectelor acestora”, se arată în document.
Sursă foto: Dreamstime.com
