“Procesul de consultare dintre noi, ca reprezentanti ai mediului privat si autoritatile fiscale a fost mult sub asteptari. Noi am inaintat peste 220 de propuneri, insa o mica parte dintre acestea au fost luate in calcul”, a declarant Ionut Simion, vicepresedinte AMCHAM. Nu putem vorbi de noi taxe sau impozite cata vreme avem un grad de colectare mai mic decat in Bulgaria de pilda, a mai adaugat Simion, la o conferinta comuna a Consiliului Investitorilor Straini si Camera de comert americana AMCHAM.
Alte tari, a mai adaugat Ionut Simion, au implementat sisteme integrate care au permis cresterea gradului de colectare. Ne dorim ca asemenea solutii sa fie aplicate si in Romania inainte de a discuta aplicarea de noi taxe.
Propunerile AMCHAM -CIS inaintate Ministerului Finantelor la inceputul lunii iulie au fost discutate cu reprezentantii MF intr-o serie de intalniri in cursul lunilor iulie si august. In OUG 29 si 30/2011 se regasesc doar o foarte mica parte dintre propunei, spun reprezentantii investitorilor straini.
- Ce propuneri inaintasera AMCHAM si FIC
CIS lansase anul trecut un amplu program numit "Restarting Economic Growth", in care se propunea:
Efectuarea de controale fiscale ţintite, care ar reduce costurile administraţiilor fiscale şi ar spori veniturile bugetare, ce ar putea fi folosite pentru investiţii în domeniul public. Sectorul privat este dispus să sprijine financiar îmbunătăţirea controlului vamal pentru a reduce evaziunea fiscală (prin angajarea de companii de pază pe cheltuiala sa). Autorităţile statului trebuie să ofere feedback sporit cu privire la numeroasele rapoarte furnizate de bănci şi societăţi private (de exemplu, în ceea ce priveşte lupta împotriva spălării banilor).
Diminuarea evaziunii fiscale va elibera resurse suplimentare de 460 mil. EUR/an pentru investiţii, ne arată calculele noastre. Asta înseamnă o creştere a PIB cu 2,2%, 44.600 de noi locuri de muncă si o creştere a veniturilor la buget cu +1,8%.
Introducerea în cadrul Ministerului Finanţelor a unui Registru al creanţelor înregistrate de buget. Tuturor creanţelor valide bugetate (TVA, finanţarea proiectelor, plăţi contractuale ale statului etc.) trebuie să le fie atribuite termene de plată într-un registru deschis şi transparent şi, prin urmare, sistemul bancar ar putea finanţa companiile pe baza acestor creanţe şi ar reîncepe fluxul de bani în economie. Ar putea fi astfel evitate multe cazuri de faliment.
Impactul estimat: Împrumuturi de 500 mil. EUR, care duc la o creştere a PIB cu 0,9% şi la 19.000 noi angajaţi pe termen mediu, ceea ce înseamnă o creştere a venitului la buget de 0,7%.
Implementarea celor 12 măsuri principale pentru reluarea creşterii economice ar putea genera:
- O creştere cumulativă a PIB real de până la 11,6% în următorii cinci ani; PIB potenţial va creşte cu circa două puncte procentuale în medie pe termen mediu.
- Impactul asupra pieţei muncii ar putea fi de aproximativ 250 de mii de noi locuri de muncă pe termen mediu.
- O creştere suplimentară a veniturilor la buget de aproximativ 8,5% pe termen mediu.
- Costuri bugetare: 864 mil. EUR pentru perioada 2011-2015 (echivalentul a 0,73% din PIB estimat pentru 2010); impact scăzut asupra costurilor bugetare, întrucât acţiunile care au ca scop îmbunătăţirea condiţiilor fiscale vor genera un spaţiu fiscal care ar putea fi utilizat pentru susţinerea unor proiecte de infrastructură.
- Impactul indirect al măsurilor propuse ar putea genera o creştere economică suplimentară de aproximativ 15-20% din impactul direct pe termen lung –„cerc virtuos”.
2
0
