S-a decis. Fondul European de Stabilitate Financiara va fi majorat pana la nivelul de 1.000 de miliarde de euro. Infiintat in urma cu numai un an si jumatate (mai 2010), FESF a a devenit rapid "arma-vedeta" care sa salveze economiile cu probleme. Asta numai pana in 2013, cand va fi inlocuit de Mecanismul European de Stabilizare Financiara. Dar ce este de fapt acest SPV? Cine il conduce si cum functioneaza aceasta companie cu sediul fiscal in Luxemburg?
Tehnic vorbind, Fondul European pentru Stabilitate Financiara (EFSF) este un SPV- "special purpose vehicle" - o companie "de unica folosinta", infiintata pentru a realiza un scop unic. In prezent, este condusa de economistul german Klaus Regling (vezi aici CV-ul lui). Gestiunea trezoreriei si suportul administrativ al EFSF sunt oferite de Banca Europeana de Investitii.
EFSF poate credita statele aflate in dificultate si, de asemenea, poate interveni atat pe pietele primare (direct de la state, in schimbul unor angajamente de reforme) cat si pe cele secundare (de la detinatorii de obligatiuni care vor sa le vanda). In plus, poate ajuta la recapitalizarea bancilor aflate in dificultate prin intermediul imprumuturilor acordate guvernelor nationale.
- Cum functioneaza EFSF?
Practic, EFSF este un fel de Fond Monetar European, usor modificat. "Evenimentele recente au demonstrat ca problemele financiare ale unui stat membru pot ameninta rapid stabilitatea macrofinanciara a UE. Pe parcursul crizei actuale, statele membre din zona euro au demonstrat hotararea lor de a adopta masuri decisive si coordonate pentru a garanta stabilitatea financiara a zonei euro in ansamblul sau, daca este necesar, si pentru a readuce cresterea pe o traiectorie durabila. In special, a fost infiintat Fondul european de stabilitate financiara (FESF) pentru a oferi asistenta rapida si eficace privind lichiditatea, impreuna cu mecanismul european de stabilizare financiara (MESF) si Fondul Monetar International", se arata intr-o nota a Consiliului UE
El functioneaza emitand obligatiuni pe piete si primind garantii din partea tarilor care folosesc moneda unica, valoarea acestora fiind calculata in functie de participarea Statului solicitant la capitalul Bancii Centrale Europene.
Cele mai importante garantii sunt aduse de statele care beneficiaza de o buna reputatie pe piete, EFSF fiind notat de agentiile de rating cu calificativul maxim, AAA, ceea ce permite Fondului sa se imprumute la un pret mic si sa crediteze tarile cu dobanzi sub cele ale pietei.
"EFSF trebuie majorat pentru a deveni credibil pe piata. Pentru restabilirea stabilitatii financiare a Europei, liderii europeni trebuie sa elimine riscul de falimente in cascada si fuga la ghiseele bancilor", a declarat Lael Brainard, subsecretar pentru afaceri internationale al Trezoreriei americane, citat de Reuters.
Daca va fi extins la 1.000 mld. euro, EFSF ar avea o mai mare flexibilitate pentru a furniza lichiditate guvernelor care au nevoie sa-si sustina bancile. Totusi, fondul ar trebui sa se apropie de 2.000 mld. euro pentru a constitui un creditor credibil de ultima instanta pentru alte state cu probleme, spune economistul-sef al Citigroup Willem Buiter, citat de The Wall Street Journal. Mai mult, atragerea de bani prin procedura de leveraging ar putea afecta ratingul "triplu-A" al fondului.
EFSF, care are in prezent o capacitate de imprumut de 440 miliarde euro, va ajuge la circa 1.000 de miliarde euro. Pentru realizarea acestei majorari vor fi implementate doua mecanisme. Primul va consta in garantarea unei parti din eventualele pierderi ale investitorilor privati cand vor cumpara obligatiuni suverane pe piata primara, iar al doilea - in crearea unuia sau mai multor fonduri speciale destinate atragerii de investitori externi privati sau publici, precum tarile emergente.
Prin efectul de parghie forta fondului poate creste la 1.000 mld. euro. Cu alte cuvinte, statele nu vor fi constranse sa-si majoreze contributiile la EFSF, iar creditele atrase de la creditorii privati vor fi garantate de Banca Centrala Europeana (BCE). Astfel, mecanismul european ar urma sa functioneze dupa principiul "a ajuta mai mult fara a cheltui in plus", subliniaza Le Figaro.
- Cum ar putea functiona in viitor EFSF?
Potrivit unui proiect obtinut de Reuters, si citat de cursdeguvernare.ro, Fondul European de Stabilitate Financiara ar trebui sa imprumute bani guvernelor pentru recapitalizarea bancilor numai daca institutiile nu au reusit sa-si majoreze capitalul de la investitori sau de la guvern.
Imprumuturile EFSF pentru recapitalizare ar trebui sa fie acordate doar tarilor care au inregistrat o politica fiscala solida, in acord cu reglementarile bugetare ale UE.
De creditele EFSF vor beneficia doar statele capabile sa restituie banii, iar asistenta ar trebui indreptata doar spre institutiile cu importanta sistemica relevanta.
Creditele trebuie sa fie in conformitate cu reglementarile Uniunii Europene privind ajutoarele de stat si vor impune o restructurare a institutiilor financiare, proportionala cu marimea ajutorului financiar, care va fi determinata de autoritatile de supervizare nationala, cu implicarea autoritatilor de supervizare ale Uniunii Europene.
Orice imprumut va fi acordat in urma deciziei ministrilor de Finante din zona euro, care actioneaza la propunerea EFSF.
Un stat din zona euro va trebui sa aiba o datorie sustenabila pentru a obtine sprijinul EFSF pe piata secundara.
Fondul va fi capabil sa achizitioneze obligatiuni de pe piata secundara utilizand integral capacitatea de creditare de care dispune, in momentul in care cererea unui stat membru este aprobata de BCE si de ministrii de Finante din zona euro.
Doar tarile care isi respecta angajamentele de reducere a deficitului bugetar conform Pactului de Crestere si Stabilitate vor fi eligibile pentru un astfel de ajutor.
Alte conditii de eligibilitate pentru state sunt: costuri rezonabile de finantare, lipsa problemelor de insolventa in sectorul bancar precum si respectarea angajamentelor de reducere a dezechilibrelor macroeconomice.
In discutiile de pana acum, Franta a sustinut ca cea mai eficienta metoda pentru extinderea EFSF este transformarea sa intr-o banca, urmand sa garanteze datoriile statelor cu probleme din zona euro.
Pentru aceasta, EFSF ar putea utiliza, la randul sau, finantare de la Banca Centrala Europeana.
Germania si reprezentantii Bancii Centrale Europene s-au opus, insa, acestei variante, iar o alternativa ar fi putea folosirea EFSF pentru a garanta o parte din potentialele pierderi ale noilor obligatiuni emise de zona euro in ideea de a-i convinge pe investitori ca obligatiunile emise de Italia si Spania sunt in continuare sigure.
0
0
