​Analiza HotNews

Marţi, 8 noiembrie 2011, 8:42 Economie | Finanţe & Bănci

Aflati sub restrictiile acordului cu FMI, Romania se va incadra in tinta de deficit bugetar pe 2011 (4,4% din PIB/cash si sub 5% din PIB/ESA), ne asigura oficialii Fondului, chiar daca in primele noua luni veniturile au fost mai mici decat se anticipa. In 2012, trebuie sa reducem insa deficitul pana sub nivelul de 3% din PIB/ESA. Atingerea acestei tinte fiscale impune continuarea restrictiilor de cheltuieli, spun reprezentantii FMI. Din care cheltuieli sa mai tai sau unde poti creste veniturile ca sa confirmi? Sa pornim de la cateva realitati: in 2011, consumul privat s-a ajustat in termeni reali cu 15%, iar cel bugetar cu doar 10%. Avem o reducere de cheltuieli bugetare facuta cu intarziere, iar ajustarea a fost efectuata in special la nivelul salariilor si cheltuielilor sociale.

• Cheltuielile curente de functionare a aparatului de stat au ramas la acelasi nivel, ca procent din incasari

Raportat la nivelul veniturilor, cheltuielile curente de functionare a aparatului de stat au ramas la acelasi nivel, ca procent din incasari, confirma presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru.
Provocarea majora pentru anii urmatori este, in opinia lui, cum iesim din prociclicitate. "Aici poate sa aiba sens cat de ambitiosi putem fi in privinta consolidarii fiscale. Alte provocari sunt imbunatatirea eficientei cheltuirii banului public, cresterea colectarii taxelor si reducerea semnificativa a evaziunii fiscale", explica seful Consiliului Fiscal.

Dumitru aminteste un lucru simplu: Bulgaria- cu taxe mai mici decat noi - colecteaza mai mult la buget. "Prin reducerea cotei unice, chiar la un nivel mai mic decat la noi si cu un TVA de numai 20% Bulgaria are incasari mai mari decat Romania, tocmai pentru ca a reusit in acest fel sa reduca parte din evaziunea fiscala. In mod cert avem o problema in ceea ce priveste evaziunea, pe care noi o estimam la 10%. Avem nevoie de o reforma adanca a sistemului, iar exemplul Bulgariei poate fi folositor", crede Ionut Dumitru.

• Crestera economica foarte ridicata, alimentata de intrari de capitaluri straine a dus la cresterea datoriei externe

Inainte de criza am avut o crestere economica foarte ridicata, alimentata de intrari de capitaluri straine. Aceasta a dus la cresterea datoriei externe. "Atat sectorul privat cat si sectorul public isi finanta consumul si investitiile pe baza capitalurilor straine. Din aceasta cauza Romania, alaturi de statele baltice au fost foarte vulnerabile la schimbarea sentimentului pietelor", mai spune Dumitru.

"Pe partea de cheltuieli bugetare, cea mai puternica ajustare s-a produs la nivelul salariilor si cheltuielilor sociale. In ceea ce priveste cheltuielile curente, ele au ramans relativ constante, ca procent din incasarile bugetare.

In perioada 2009, 2010 si in prima jumatate din 2011 se constata o scadere a investitiilor publice de durata cu 60%.

"In contextul in care spatiul de indatorare al sectorului privat nu exista, avem nevoie de absorbtie de fonduri europene si chiar politici publice de stimulare a economisirii pe termen lung", spune Dumitru.

O alta sursa de finantare, considera economistul roman, ar putea fi data de imbunatatirea colectarii banilor publici, cu atat mai mult cu cat nivelul taxelor si impozitelor din Romania au un nivel relativ mic, dar sunt dezechilibrate.

Pe termen scurt, modelul de crestere economica din Romania va continua sa se bazeze pe intrarile de capitaluri straine in conditiile in care necesarul de investitii va fi mai mare decat economisirea interna.

• Asistam la o scadere abrupta recenta a investitiilor publice pe standarde ESA95

Stimularea intrarilor de investitii straine directe si cresterea absorbtiei fondurilor europene nu genereaza datorie externa (exceptand partea de credite intra-grup din cadrul investitiilor straine directe).

Este nevoie de politici publice indreptate in directia cresterii economisirii interne (nu numai prin depozite bancare, ci si prin economisire in sisteme private de pensii, asigurari de sanatate, banci de economisire-creditare, planuri de economisire pentru studii etc.) ca sursa de finantare a investitiilor si reducerea  dependentei de intrarile de capitaluri straine (economisire externa).

Mai trebuie spus ca toate calculele indica faptul ca am asistat la o scadere abrupta recenta a investitiilor publice pe standarde ESA95. Guvernul se lauda la inceputul anului ca a primit acceptul FMI pentru a da drumul cheltuielilor de investitii, insa cifrele nu arata un proces investitional incurajator din partea statului.

Analistii au sustinut in nenumarate randuri ca investitiile publice nu ar trebui diminuate, mai ales in aceasta perioada cand sectorul privat inca sufera si economia nu si-a revenit complet. Solutiile corecte pentru respectarea tintei de deficit tin in special de taierea cheltuielilor inutile, nu de reducerea alocarilor pentru investitii.

Una dintre solutii ar fi sa crestem gradul de absorbtie al banilor europeni. "S-au trezit tardiv. Trebuia ca Guvernul sa faca acest lucru din 2009", crede un fost ministru de Finante.

• Ce e si cu deficitul asta si cat de corect indica o afectiune economica?

Inchipuiti-va doua familii- Ionescu si Popescu.  Ionescu o duce bine si isi cumpara o casa de 300.000 de euro prin credit. Are un venit lunar de 10.000 de euro care ii permite sa faca acest lucru, intrucat nu cheltuie pe luna mai mult de 1000 de euro pentru intretinerea familiei. Anual, el incaseaza  prin urmare 120.000 de euro si cheltuie 12.000. Inainte de a-si lua casa, este pe surplus bugetar. Dupa ce si-a facut creditul, e pe deficit cu 180.000 euro. Un deficit  bugetar de 150%!!! Tehnic, nimeni nu ar mai trebui sa se apropie de Ionescu, ba chiar ar urma sa i se ceara sa isi reduca cheltuielile si sa aplice masuri de austeritate. Asta daca nu i se va impune sa isi vanda si lucruri de prin casa (sa le "privatizeze").

Popescu. Are un venit de 12.000 de euro anual. Cheltuie insa 13.000 de euro, fiindca ii plac excursiile si mancarea din restaurantele de fitze. Tehnic, e pe deficit. Vinde insa o bucata de teren cu 10.000 de euro si trece pe "excedent". Nu isi schimba insa stilul de viata. Intrucat a trecut de pe minus pe plus, toata lumea il apreciaza si spune ca acela e modelul corect, sa treci de pe deficit pe excedent.

Este insa mai "sanatos" financiar Popescu decat Ionescu? Nici vorba. Citeste aici mai multe

• Poate fi privatizarea o solutie?

Unii spun ca da, altii ca nici vorba. Fiecare are argumentele sale, valide si plauzibile. Avantajele privatizarii - pe scurt-, sunt ca iti aduc bani la buget, ca asigura un management  de o calitate mai buna decat cea a Statului si ca asigura venituri viitoare prin impozitele pe care ulterior le achita la buget.

Dezavantajele sunt ca odata privatizat, nu mai dispui de parghiile economice prin care participi direct in business,sau  ca managerul privat poate da afara o parte a angajatilor,, antrenand cresterea cheltuielilor Statului pe partea protectiei sociale. Prof. Daniel Daianu crede ca ar fi o "nerozie", o "prostie" ca Romania sa privatizeze companiile mari din domeniul energiei, care sunt profitabile, asa cum a sugerat FMI.

Daca tragi linie, privatizarea pare a fi insa calea cea mai buna in acest context.

• Bugetarii- sunt prea multi, prea putini sau e ok numarul lor?

Nimeni nu stie, cata vreme nu exista un studiu care sa indice care ar fi numarul "corect". Nimeni nu stie de cati bugetari e nevoie pentru ca sistemul sa functioneze. Sa dai afara bugetarii in exces poate fi o solutie, daca ai pregatite programe de reconversie profesionala si in niciun caz nu dai simultan sute de oameni afara. Ca sa ii poti mentine pe toti, e nevoie sa aduci bani la buget. Dar daca reusesti sa aduci bani mai multi, de ce sa ii dai pe plata salariilor unor functionari angajati doar pe criterii de rudenie politica?

Pana in 2010, salariul mediu din sectorul public a fost mai mare decat in sectorul privat, insa reducerea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar incepand cu cea de-a doua jumatate a anului 2010 a redus castigul mediu in sectorul public la mai putin decat media din sectorul privat. Datele din luna decembrie 2010 indica faptul ca salariul mediu brut in sectorul public a scazut de la 2,108 lei, in trimestrul II 2010 la 1,701 lei in trimestrul IV 2010, sub media de 2,013 lei, in sectorul privat.

• In perioada 2005-2008 numarul de angajati bugetari a crescut cu aproximativ 170.000 pana la aproximativ 1,4 milioane de persoane

Cele mai mari cresteri ale numarului de personal au avut loc la nivelul autoritatilor locale (aproximativ 90.000), la care s-a adaugat o crestere a personalului de aproximativ 50.000 de angajati in cadrul administratiei centrale. Ca urmare a eforturilor autoritatilor de ajustare fiscala, numarul total de angajati in sectorul guvernamental a scazut cu 132.000 (la 1,26 milioane angajati) intre sfarsitul anului 2008 si decembrie 2010. Mai mult de 50 la suta din aceste reduceri de personal au avut loc la nivel local (aproximativ 76.000), din care 29.000 de persoane in cadrul invatamantului preuniversitar. De asemenea, un declin puternic al numarului de angajati s-a inregistrat in sectorul de sanatate (aproximativ 33.000).

Personalul din sectorul bugetar este impartit aproximativ egal intre administratia centrala si institutiile auto-finantate si administratiile locale. Numarul persoanelor angajate in sectorul bugetar a fost de aproximativ 1,26 milioane de oameni in luna decembrie 2010. In cadrul institutiilor finantate din bugetul de stat numarul de personal este de aproximativ 350.000 de oameni, cu cea mai mare parte a personalului in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor si Ministerului Apararii. Institutiile auto-finantate, cea mai mare parte spitale si universitati, au aproximativ 380.000 de angajati. Aceste institutii sunt in mare parte finantate prin transferuri directe de la bugetul administratiei centrale. Restul de aproximativ 600.000 de persoane se afla la nivelul autoritatilor locale.