De la 1 ianuarie 2012, bancile trec la sistemul de raportare contabila bazat pe standarde internationale- IFRS, in aceste zile fixandu-se ultimele detalii de catre principalele părti implicate în proces - Asociaţia Română a Băncilor (ARB), Banca Naţională a României (BNR) şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Sectorul bancar este primul sector din România care se aliniază în totalitate la principiile contabile si de raportare financiară acceptate la nivel internaţional. "Diferenţele dintre standardele contabile românesti şi IFRS rămân în continuare importante şi creează volatilitate în interpretarea rezultatelor băncilor româneşti”, explica Cezar Furtună, Partener la KPMG România în cadrul Departamentului de Servicii Financiare. KMPG a facut un studiu pe 22 de banci cu privire la implicatiile trecerii la IFRS.

Citeste in atasament studiul integral

Un studiu realizat de KPMG în România - avand la bază raportările financiare pentru exercitiul încheiat la 31 decembrie 2010, actualizate pentru 30 iunie 2011 acolo unde informatiile au fost disponibile- şi care cuprinde 22 de bănci româneşti, arata că diferenţele dintre IFRS şi standardele contabile româneşti exprimate ca procent din profitul total sau capitaluri proprii totale au continuat trendul ascendent din perioadele anterioare, în principal din cauza diferenţelor aferente ajustărilor pentru pierderi din deprecierea portofoliilor de credite.

• Astfel, diferenţa aferentă ajustărilor pentru pierderi din depreciere exprimată ca procent din capitalurile proprii statutare a crescut de la 19% în 2009 la 24% în 2010. Deşi începând cu 2012 această diferenţă va fi absorbită în totalitate în cadrul raportărilor financiare ale băncilor, care vor include ajustările pentru pierderi din depreciere calculate în conformitate cu IFRS, ajustările pentru pierderi  din depreciere determinate conform standardelor contabile românesti vor continua să influenţeze raportările prudenţiale şi fiscale ale instituţiilor de credit, aşa cum reiese la momentul actual din discutiile purtate între ARB, BNR şi MFP.

Astfel, gradul de adecvare al capitalului va fi calculat pe baza unor ajustări pentru pierderi din depreciere „prudentiale”, care vor reflecta actuala metodologie aplicată conform standardelor contabile românesti. De asemenea, conform modificărilor propuse la Codul Fiscal aceste ajustări "prudenţiale" vor fi si deductibile în scopuri fiscale.

Această abordare, care a fost intens dezbătută în ultimele luni, este menită să asigure stabilitatea şi continuitatea pozitiei fiscale si prudentiale a institutiilor de credit. Șerban Toader, Senior Partener al KPMG România subliniază: „Una dintre cele mai dificile sarcini pentru managementul unei bănci este de a echilibra poziţia de capital astfel încât să îndeplinească cerinţele de adecvare a capitalului, atât cele asteptate de către acţionari cât şi cele stabilite de autorităţile de reglementare, având în vedere cerintele prudenţiale şi fiscale atât la nivel local cât şi în ţara de origine”. Deşi criza economică globală a evidentiat vulnerabilităţile şi a afectat sectorul serviciilor financiare, sectorul bancar românesc a reuşit să menţină un nivel ridicat de adecvare a capitalului de aproximativ 13,5% în septembrie 2011, în scădere totuşi fată de nivelul de 15,02% în decembrie 2010.

Alte diferenţe între standardele românesti de contabilitate şi IFRS, cum ar fi evaluarea instrumentelor financiare la cost amortizat utilizând rata efectivă a dobânzii, evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justă şi ajustările datorate hiperinflaţiei au avut un impact redus (sub 5%) atât asupra profitului cât şi capitalurilor proprii la 31 decembrie 2010 şi nu este de aşteptat să aibă o influenţă semnificativă la data trecerii la IFRS ca bază a contabilităţii.

Provocările cu care se confruntă băncile româneşti în adoptarea IFRS nu se opresc la 1 ianuarie 2012. „Băncile româneşti trebuie să înţeleagă, de asemenea, că metodologiile IFRS sunt în continuă schimbare”, spune Cezar Furtună. „Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB) publică în mod constant proiecte noi cu impact direct asupra băncilor şi care au în vedere potenţialele implicaţii contabile ale cerinţelor de reglementare".