Pactul fiscal: e bine ca l-am semnat sau avea Romania optiuni mai bune? Vezi ce spun economistii, plus  o povestioara pe intelesul tuturor despre deficit

de Dan Popa     HotNews.ro
Sâmbătă, 3 martie 2012, 5:51 Economie | Finanţe & Bănci


Romania a semnat vineri pactul fiscal, angajandu-se sa respecte regulile care ar trebui sa previna un derapaj la nivelul cheltuielilor si al datoriei publice. Pentru Romania, acest pact are cel putin doua avantaje: in primul rand, sub supravegherea Comisiei Europene va fi mai dificil de aruncat cu bani electorali (prin cresteri nesustenabile de salarii, contracte electorale care se transforma in arierate si adancesc deficitul bugetului samd). In al doilea rand, era greu de explicat de ce, facand parte dintr-un club, Romania nu respecta regulile comune stabilite de membrii clubului. Drept este ca sunt si zone de umbra in privinta acestui pact fiscal: unele tari (Irlanda) vor organiza un referendum pentru a vedea daca populatia sustine prevederile pactului, in vreme ce alte state (Cehia, Marea Britanie) au refuzat sa il semneze.
Vezi in text ce spun economistii romani despre cat de bine este ca am aderat la pactul fiscal

  • Laurian Lungu: Negocierea unui spatiu mai amplu de manevra ar fi fost o alternativa superioara din punct de vedere economic
Semnarea tratatului fiscal de catre Romania va restrictiona, pe termen mediu si lung, nivelul investitiilor publice. Aceasta consecinta poate fi atenuata prin regandirea structurii cheltuielilor publice astfel incat aportul capitalului privat in domenii precum  infrastructura fizica, sanatate sau invatamant sa creasca semnificativ. Chiar si asa insa, convergenta cu alte tari  dezvoltate din UE in aceste domenii va fi mult mai lenta. O rigurozitate fiscala crescuta, impusa de tratatul fiscal, nu rezolva in fapt problema de fond a politicii fiscale din Romania. Absenta capitalului uman pregatit, indeosebi la nivelul de conceptie si analiza al politicii fiscale, coroborata cu constrangerile tratatului fiscal, va face si mai dificila atingerea unei optimalitati a politicii fiscale. Romania se afla pe un stadiu de dezvoltare economica diferit fata de multe tari dezvoltate din UE. Negocierea unui spatiu mai amplu de manevra, care insa ar fi garantat sustenabilitatea politicii fiscale, ar fi fost o alternativa superioara din punct de vedere economic.
  • Melania Hancila: Daca nu am fi semnat, exista riscul ca investitorii sa majoreze primele de risc
Desi pactul de guvernanta fiscala nu se pliaza complet necesitatilor economiei romanesti, care ar fi avut nevoie in anii urmatori de investitii majore pentru cresterea capacitatii de productie si dezvoltarea infrastructurii, insa este imposibil sa gasesti o modalitate unitara de reducere a datoriei publice adecvata tuturor statelor din UE. Sunt de parere ca Romania a fost intr-un fel fortata de imprejurari sa semneze Pactul Fiscal, in conditiile aderarii la UE.

Consider ca nu era cazul ca Romania sa faca nota discordanta si sa refuze, in conditiile in care in ultimele 2 decenii Romania s-a dovenit a fi printre cele mai ineficiente state in colectarea veniturilor, precum si a cheltuirii banului public, iar lipsa unor conditionari stricte ar tergiversa si mai mult implementarea unor reforme radicale in sistemul public. In conditiile in care Romania are printre cele mai scazute performante in administrarea finantelor publice, conform istoriei post-comuniste, consider ca ar fi putut sa transmita un semnal negativ in piata, existand riscul ca investitorii sa majoreze primele de risc pentru Romania datorita riscului ca politica fiscala sa deraieze major.

Consider ca impunerea unei discipline bugetare ar reduce risipa banilor publici, deoarece indiferent de culoarea politica a guvernarii, autoritatile sunt interesate sa obtina crestere economica, aceasta fiind unul dintre cei mai vizibili indicatori ai performantei guvernarii. Obtinerea unei cresteri real pozitive a PIB-ului este mult mai greu de realizat in conditiile obligativitatii mentinerii echilibrate a balantei bugetului structural, si va necesita eforturi mai mari pentru ameliorarea guvernantei economice si fiscale, fiind mult mai uosr ca o tara sa inregistreze cresteri economice pe seama adancirii deficitului bugetar.

Semnarea tratatului va impune o mai buna disciplina fiscala si grabirea procesului de restructurare a sectorului public si va reduce riscul cresterii nivelui de trai in mod artificial si nesustenabil, prin cresterea datoriei publice pe seama facturii salariale si a cheltuielilor publice destinate consumului in detrimentul investitiilor cu valoare adaugata ridicata, cum a dovedit-o istoria post-comunista a Romaniei.
  • Daniel Daianu: Mai este mult de lucru pentru a repara zona euro
Romania nu avea cum sa se singularizeze prin nesemnarea Tratatului, care este incarcat de multa simbolistica (atasament fata de proiectul european), intr-o perioada foarte dificila pentru Uniune. Tratatul aduce un plus in privinta disciplinei bugetare, care intr-o uniune veritabila este o regula de baza. Dar Tratatul nu vorbeste despre stabilizatori automati la nivelul Uniunii, care sa amortizeze socuri asimetrice (pragurile de 3% la nivel national nu sunt suficiente), nu avanseaza privind un buget federal si finantarea sa (prin emisiuni de obligatiuni comune), etc. Tratatul imi pare un compromis intre pragmatismul de moment (care sa dea un alibi interventiilor masive ale BCE, ca imprumutator de ultima instanta si o garantie Germaniei ca banii nu se duc intr-un sac fara fund) si o viziune "rotunda" privind functionarea Uniunii. Mai este mult de lucru pentru a repara zona euro.
  • Despre deficitul acesta bugetar, mai pe intelesul tuturor
Inchipuiti-va doua familii- Ionescu si Popescu. Ionescu isi cumpara o casa de 300.000 de euro prin credit. Are un venit lunar de 10.000 de euro si cheltuie pe luna 1000 de euro pentru intretinerea familiei. Anual, el incaseaza prin urmare 120.000 de euro si cheltuie 12.000. Inainte de a-si lua casa, este pe surplus bugetar. Dupa ce si-a facut creditul, e pe deficit cu 180.000 euro. Un deficit bugetar de 150%!!! Tehnic, el incalca un ipotetic pact fiscal si nimeni nu ar mai trebui sa se apropie de Ionescu. Ba chiar ar urma sa i se ceara sa isi reduca cheltuielile si sa aplice masuri de austeritate. Asta daca nu i se va impune sa isi vanda si lucruri de prin casa (sa le „privatizeze”).

Popescu. Are un venit de 12.000 de euro anual. Cheltuie insa 13.000 de euro, fiindca ii plac excursiile si mancarea din restaurantele de fitze. Tehnic, e pe deficit. Vinde insa o bucata de teren cu 10.000 de euro (sau "privatizeaza" un activ, daca discutam in termeni de economie nationala)  si trece pe „excedent”. Nu isi schimba insa stilul de viata. Intrucat a trecut de pe minus pe plus, toata lumea il apreciaza si spune ca acela e modelul corect, sa treci de pe deficit pe excedent.

Este insa mai „sanatos” financiar Popescu decat Ionescu? Nici vorba.

Deficitele nu spun nimic atunci cand le abordezi doar in dinamica sau valori absolute ci trebuie cumva „personalizate”. Asa cum simpla durere de cap poate fi si o simpla migrena si semnul unei tumori intracraniene.

Puţine subiecte au fost atat de discutate in ultima perioada de catre economistii si politicienii romani precum deficitul bugetar. Sa fie  de 3%, sau de 1,7%? Cat ne-ar costa, ce implicatii ar avea si mai ales, cat de plauzibil e un asemenea deficit? Autoritatile  romane si straine ne spun ca e vital sa il reducem, dar foarte rar ni se explica si de ce stau asa lucrurile. Deficitul pare a fi cea mai recenta  „ciuma” economica, vinovata de somajul ridicat, de economisirea scazuta, de traiul prost al romanilor.

In urma cu cativa ani, desi erau apropiate sensibil de niveluri care azi ar fi considerate mortale, nimeni nu vorbea despre febra deficitului.

Keynes, în celebra sa „Letter to President Rosevelt” din 31 decembrie 1933, sugerează ca investiţiile publice să fie finanţate chiar si printr-un deficit bugetar – dispozitiv anticiclic, utilizat în calitate de instrument de relansare economică.  “Reduceti somajul, si deficitul bugetar va avea grija sa se reduca singur”, mai spunea Keynes.

Daca treci si prin cercetarea economica, constati ca pe termen lung, deficitele fiscale persistente sunt inflationiste in cazul tarilor cu inflatie de peste 5%. In cazul statelor cu inflatie mai mica, rezultatele par a arata ca deficitele fiscale mari nu influenteaza inflatia. Journal of Monetary Economics a analizat 107 economii, timp de 40 de ani in cazul tarilor cu inflatie de peste 5% si al economiilor emergente.

Drama noastra nu e deficitul- mare sau mic- ci colectarea anemica

„Punctul de vedere fiscal” al inflatiei a fost deosebit de important în cazul economiilor emergente, unde se sustine ca o colectare mai putin eficienta a impozitelor si taxelor, instabilitatea politica si un acces limitat la credite externe tind sa scada costul relativ al crearii de masa monetara si sa mareasca dependenta de taxa pe inflatie (inflation tax).

Revenind la deficite, bugete si datorii, as parafraza o celebra sintagma, spunand ca nu exista finantare gratuita a datoriilor in economie. In cele din urma, respectivele datorii trebuie platite, fie de cei de acum fie de catre cei care vor veni.

A existat un excelent economist, pe nume Laurence Kotlicoff, care a introdus notiunea de “contabilitate generationala”.

Ideea lui era sa calculeze impactul cheltuielilor prezente ale Guvernului asupra generatiilor care urmeaza. Sa masoare efectul fiscal viitor, cum ar veni. Ceva intre sociologie si filozofie economica. Calculele au aratat ceva ceea ce toti banuiam: Ratele nete de impozitare au crescut pe parcursul secolului XX, iar acum se afla la niveluri astronomice pentru generaţiile viitoare, cresterea fiind de aproape 100%, spune Kotlicoff.

Ar mai fi de adus in discutie Teoria ricadiană a neuralităţii, care spune că reducerea fiscalităţii şi menţinerea neschimbată a cheltuielilor publice menţin la acelaşi nivel consumul şi capitalul acumulat, întrucât economisirea suplimentară privată creşte cu o sumă echivalentă, iar variabilele macroeconomice şi economisirea naţională rămân neschimbate.

  • Putina istorie, ca nu ne strica

Romania s-ar afla in situatia de a fi monitorizata de alte tari si de a i se cere sa faca reforme economice radicale inca dinaintea infiintarii FMI. Eram pentru Europa cam ceea ce este astazi Grecia. Atat ca pe atunci notiunea de „speculatori financiari” nu era des intalnita. „Consiliul Societatii Natiunilor va organiza o colaborare tehnica consultativa cu guvernul roman in vederea stabilirii unui program de restaurare economica si financiara”. Asa suna articolul al doilea din Acordul semnat in 1933 la Geneva, intre Romania si SNU prin care expertii Natiunilor Unite monitorizau fiecare pas facut de autoritatile fiscale romanesti.

Condusa prost, Romania inregistrase in anii anteriori (1916-1922) un deficit bugetar de 11 miliarde lei. Datoriile externe ale Romaniei catre Franta, Anglia, SUA, Italia, Belgia, au fost “rezolvate” prin lansarea „imprumutului de stabilizare” la banci din strainatate, la costuri uriase.

Pentru garantarea rambursarii acestor bani, s-a concesionat, la 1 iulie 1929, fabricarea chibriturilor catre firma suedeza Svenska Tradsticke Aktiobolaget. Intrucat banii nu ajungeau, alte trei imprumuturi au fost contractate in perioada 1930-1932.

Primul, stabilit in 1930, cu firma americana International Telephone and Telegraph Corporation, a fost urmat de concesionarea pe zece ani a retelei telefonice. Ca asta-i viata. Cand esti la ananghie, ti se ia nu doar umbrela, ci si ciorapii, batista si lenjeria intima. Mai multe, aici

In final, mai adaug doar atat: am sentimentul ca acest pact fiscal va ajuta mai degraba sistemul financiar bancar decat unele tari. Asta insa doar viitorul o va putea confirma sau infirma.


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






10218 vizualizari

  • 0 (4 voturi)    
    Acum imi dau seama (Sâmbătă, 3 martie 2012, 6:10)

    Vizitiul [utilizator]

    Cineva la un alt articol Dan Popa zicea ca si-a dat seama din titlu ca e vorba de un articol Dan Popa. Acum pot sa spun ca are dreptate si mi-am dat si eu seama.
    • +5 (7 voturi)    
      Cineva care citeaza decat pe Keynes (Sâmbătă, 3 martie 2012, 8:20)

      Adrian C. [utilizator] i-a raspuns lui Vizitiul

      E clar ca e impotriva reducerii cheltuielii publice, parca ar fi angajat la stat ... Daca ar fi stiut si parerea scolii de economie Austriece (Austrian economics), ar fi fost un om mai informat.

      Realitatea contrazice pe toti care sustin Keynes-ianismul: uite unde ne-a adus acesta, e clar ca nu functioneaza. Este foarte bine sa ne dezvoltam intr-un ritm mai lent (asta e una din temerile celor care nu vor reducerea deficitului), pentru ca aceasta dezvoltare va fi durabila, nu o sa fie inca un ciclu de boom-bust.
      • +8 (10 voturi)    
        cat timp investitiile publice sunt filantropie (Sâmbătă, 3 martie 2012, 9:27)

        Eneas [anonim] i-a raspuns lui Adrian C.

        pura, saracirea Romaniei se va accentua !putem macani oricat despre Keynes,despre Colbert, despre scoli economice ,atat timp cat proiectele de investitii sunt administrate de borfasi platiti de stat ,hemoragia financiara a Romaniei va continua!
      • -3 (9 voturi)    
        da (Sâmbătă, 3 martie 2012, 9:38)

        DanHorea1307693823041 [anonim] i-a raspuns lui Adrian C.

        e clar ca ai citit pe sarite, fara sa prinzi logica articolului; sa fie din cauza ca iti acoperi ochii si urechile cand cineva spune (sau scrie) idei care ti-ar putea rasturna propriile convingeri (sau interese)? pt stiinta ta: crizele sunt generate de sistemul privat si rezolvate de sistemul public.
        • +4 (4 voturi)    
          Tu te auzi??? (Sâmbătă, 3 martie 2012, 18:06)

          hohotila [anonim] i-a raspuns lui DanHorea1307693823041

          Romania e intr-o eterna criza din cauza sistemului public si mai nou Grecia e pe butuci, din cauza cui??? Culmea, tot a sistemului public.
    • +10 (12 voturi)    
      E bine ca l-am semnat (Sâmbătă, 3 martie 2012, 8:34)

      alex [anonim] i-a raspuns lui Vizitiul

      Cum a spus si Daianu, daca nu-l semnam ne izolam singuri, ajungeam un fel de oaie neagra a Europei.

      Dar nu asta e cel mai important lucru. Politicienii romani in general au tendinta sa bage mana pana la fund in sac. Asa ca mecanismele de control din tratat, pun niste limite la cat pot sa furi.

      Problema nu e rezolvata, pentru ca pot ajunge la putere niste politicieni care sa mareasca cota unica si eventual alte impozite ca sa impace si Tratatul si nevoia lor de a fura.
    • +1 (1 vot)    
      Daca Ionescu (Duminică, 4 martie 2012, 10:28)

      Relu [anonim] i-a raspuns lui Vizitiul

      ramane fara servici ? Se intampla.Sau daca se reduce salariul din cauza crizei ?
      Acceptam cheltuieli constante legate de venituri constante.Dar aceleasi cheltuieli legate de venituri di minuate cum se traduce si unde duce?Duce la Grecia
  • -14 (22 voturi)    
    Intrebare retorica (Sâmbătă, 3 martie 2012, 7:38)

    El Condor [anonim]

    Dupa ce l-ati semnat ( in incompetenta si ignoranta voastra ) , mai intrebati daca e bine... E bine, caci acum puteti sa mergeti sa va spanzurati. Pregatiti-va...
  • -2 (8 voturi)    
    proasta guvernare economica a Romaniei e CRONICA!! (Sâmbătă, 3 martie 2012, 8:55)

    costica [anonim]

    Ce mai zbatere !!!!!!!!
    Cronica !!!!!!!!!
    Noroc cu UE ca ne tine in viata cu tratamente d-astea, ca pana cum eram in faliment inaintea Greciei !!
  • +3 (7 voturi)    
    e greu cu explicarea deficitului bugetar (Sâmbătă, 3 martie 2012, 9:58)

    road [anonim]

    cred ca explicatia din text este facuta de tata Veta din Tifesti. Ionescu ar avea deficit de 150% daca ar avea de returnat creditul intr-un an. Altfel in calculul deficitului ar trebui luata in calcul doar valoarea ratei pe care o plateste intr-un an.
    • +3 (3 voturi)    
      deficit bugetar vs datorie publica (Sâmbătă, 3 martie 2012, 19:06)

      Razvan_M [utilizator] i-a raspuns lui road

      Domnul Dan Popa face o eroare scuzabila (deficit in loc de datorie), dar comite o alta eroare nescuzabila: Ionescu este pe EXCEDENT bugetar de fapt deoarece cheltuielile anuale sunt doar o fractiune din venituri. Iar datoria de 300k euro nu este impartita in transe de cate 30k la maturitati de 6 luni - bani care trebuie asadar reimprumutati in cazul in care-si pierde jobul, ci este datorie pe 30 de ani....

      Mie acest articol mi se pare de fapt ca aduce un deserviciu teoriei lui Keynes.

      Pe de alta parte, eu cred ca teoria lui Keynes cu cheltuielile pe deficit si cu tiparitul de hartie igienica verde sau roz pt. "scularea mortului" sunt o prostie colosala, cu cateva miliarde de actori, ale carei urmari le traim.
      • +1 (1 vot)    
        povestioare la umbra capitei de fan (Duminică, 4 martie 2012, 11:46)

        pehash [utilizator] i-a raspuns lui Razvan_M

        dl Popa este expert in povestile astea. Din pacate, exceptand cazul in care 'fura' una si o traduce, povestile inventate de le sunt, in cel mai fericit caz, paralele cu realitatea.
        Pe langa enormitatea 'deficitului' celui care castiga de n ori mai mult decat cheltuie, ma mir ca n-a observat nimeni ca al doilea exemplu este de fapt Ungaria, care a nationalizat ce a putut ca sa-si finanteze deficitul, actiuni sanctionate de altfel de comisia europeana.
        dle Popa, la mai mare! hartia suporta orice, acum si in format electronic.. :))
  • -3 (7 voturi)    
    oare? (Sâmbătă, 3 martie 2012, 10:03)

    dan [anonim]

    Si ziceti ca capitalismul functioneaza?
  • -2 (6 voturi)    
    Keynes - teoretician fara perspectiva practica (Sâmbătă, 3 martie 2012, 10:15)

    ionica [anonim]

    Guvernanta fiscala este o introducere fara indoiala a legilor altora fata de principiile nationale.
    UE-ul oricum este pe marginea prapastiei deoarece oamenii politici isi dau cu parerea de modul de guvernare economica cu toate ca nu au nici macar cunostinte primare de asa ceva.
    Specialistii in economie din UE daca exista nu au nici un cuvant de spue, deoarece nu au voie si nu doresc sa se implice in ineptiile politicienilor care au un singur scop REALEGEREA.
    Asa ca, UE-ul fiind pe dric se incearca resuscitarea cu substante luate dupa ureche.
    Felicitari Cehia!
  • +4 (8 voturi)    
    nu-l injurati inainte de a-l citi (Sâmbătă, 3 martie 2012, 11:52)

    naiv [anonim]

    Keynes nu a scris NICAIERI despre un deficit peren!!! Si nici tratatul de ieri NU scrie. Dar politicienii -si sa nu-mi spuna cineva ca Voinea nu e politician- citeaza cat e nevoie ca sa-si sustina aberatiile. Confuzia intre deficit structural si deficit bugetar e VOITA, ca sa nu se opreasca sacul cu pomeni. ORICE deficit se aduna la datoria publica ("secret"pe care Tariceanu nu l-a stiut, iar Vosganian nu l-a inteles vreodata). Iar serviciul datoriei publice la un moment dat sufoca bugetul. Dar si asta e greu de inteles, mai ales de stanga!
  • +6 (6 voturi)    
    Deficitul (Sâmbătă, 3 martie 2012, 12:00)

    Mache [anonim]

    Problema cea mai mare la noi nu este cat de mare este deficitul ci modul cum se cheltuiesc banii de la buget. Degeaba avem o curte de conturi, degeaba CC face controale si arata unde sunt cheltuiti bani nelegal daca nu se ia nici o masura. Ultimul control al CC la Galati a aratat cheltuieli nelegale (salarii si sporuri la primaria Galati) de cca. 1,3 milioane Euro. Masuri - zero!! Si asta este numai varful aisbergului care se vede de departe! Daca s-ar lua la bani marunti investitiile facute si "incredintate" clientelei politice s-ar vedea ca cel putin 30% s-au cheltuit degeaba. Acordul semnat limiteaza numai deficitul (si este bine) dar ne-ar trebui o Curte de Conturi europeana care sa controleze si cheltuielile ! Istoria ultimilor 22 ani ne-a aratat ca politicienii romani nu pot guverna in interesul cetatenilor si trebuie sa vina cineva din afara sa ne spuna ce sa facem!
  • +2 (4 voturi)    
    Ionescu vs Popescu (Sâmbătă, 3 martie 2012, 13:15)

    dodox [anonim]

    Cred ca exemplul cu Ionescu si Popescu e prost ales.
    De ce Ionescu nu economiseste bani sa cumpere casa cu banii jos? De ce nu cumpara o casa mai ieftina? Cine incaseaza dobanzile in cazul in care se imprumuta 300000?

    Popescu cheltuie un pic mai mult decat castiga dar depinde pe ce cheltuie: daca investeste, privatizeaza, reduce taxe sa stimuleze economia poate nu e chiar asa de falit cum pare. Eficienta cheltuielilor lui Popescu se poate urmari si corecta pe termen mediu(tinta fiind deficit 0 sau chiar excedent)

    Cine castiga pe termen lung? Ionescu? Ma indoiesc!
    • 0 (0 voturi)    
      e (Duminică, 4 martie 2012, 14:33)

      e [anonim] i-a raspuns lui dodox

      e gresit exemplul din articol, oricum.
  • -1 (1 vot)    
    Cum spunea Frank Zappa (Sâmbătă, 3 martie 2012, 17:37)

    Vali [anonim]

    inainte sa plece dintre noi: nivelul de inteligenta ramane constant iar populatia planetei creste... faceti voi socoteala unde ajungem.
    Economia poate fi discutata cat vrem de mult, nu facem decat sa ne legam de aspectele ce ne afecteaza aparent in mod direct. Sunt prea putini oamenii care au o imagine de ansambu si nu au motive sa ne explice ce si cum se petrece de fapt. Situatia este una fara iesire in contextul actual. Tratatul in jurul caruia se face atata caz este inca un pumn de praf in ochi, o lupta cu morile de vant. Poate o sa schimbe ceva, dar acel ceva nu e decat unul din filtrele prin care percepem noi, majoritatea, o parte din circul intitulat economie. Ionescu si Popescu sunt cantitate neglijabila, eroare statistica.
    Notinunea de ban a devenit in mod artificial o masura a valorii si e in masura sa dicteze vietile oamenilor. E trist ca s-a ajuns aici.
    Inchei comentariul constient de abaterea de la subiect si inutilitatea lui.
  • -1 (1 vot)    
    semnare tratat (Sâmbătă, 3 martie 2012, 20:42)

    utilitizator [anonim]

    1. ziceti, bai, intre a semna si a nu semna (ca parca asta e dilema) mai bine ca am semnat
    2. numai dupa asta ziceti: era mai bine daca eram tienri, frumosi si bogati. Dar nu suntem.
    3. dupa aia ziceti: era mai bine daca se semna ceva si despre surplusul la export, nu numai despre cheltuit mai mult decat ti-e plapuma. Dar nu s-a discutat.
    4. si la urma ziceti: cu politicienii pe care ii avem, mai bine in cort decat afara
    Si (surpriza), o sa pricep si eu ceva
  • +2 (2 voturi)    
    Pactul fiscal (Sâmbătă, 3 martie 2012, 22:39)

    Liviu Stoian [anonim]

    Romania nu se dezminte. Obedienta sub care s-a trait sub vechiul regim a reizbucnit parca si mai intens. Ne comportam precum sclavii americani dupa eliberare, cautandu-ne noi stapani. Pactul acesta ne fereste de noi insine pentru ca nu suntem capabili sa ne guvernam bine singuri, de parca am fi drogati dependenti. Pentru o tara de neputinciosi tratatul e bun, pentru o tara de oameni adevarati capabili sa se infraneze singuri este o pacoste. Viitoarele guverne, daca nu vor denunta acest tratat rusinos vor fi in imposibilitatea de a accelera anularea decalajului fata de celelalte tari europene. Pe langa acestea, incet dar sigur vom avea un bir tot mai apasator pe grumazul tarii prin foarfeca dintre contributia obligatorie la UE si sumele atrase din fonduri europene. Pentru cine nu stie, banii pe care ii datoreaza Grecia au rezultat din armament cumparat din Franta (avioane) Germania(submarine si alt armament), SUA (dobanzi bancare) si diverse firme locale pentru infrastructura pentru Jocurile Olimpice. Nu e vorba de lene, nu e vorba de salarii sau de pensii. Romania se straduieste sa ajunga din urma Grecia. De altfel FMI a aplicat in Romania exact aceeasi schema ca in Grecia, aceleasi cerinte, aceleasi restrictii si evident acelasi rezultat nefast. Stie cineva ca devalorizarea anuala a Euro(moneda de referinta si pentru Romania) a fost de peste 2.5% anul trecut, iar aceasta cifra transforma asazisa crestere economica a Romaniei de anul trecut in recesiune si ca daca vom fi obligati sa ne mentinem deficitul sub inflatie vom finanta devalorizarea monedei care nu este a noastra ? Scrie undeva in tratat ca zona Euro va pastra devalorizarea monedei sale sub nivelul deficitelor bugetare ale tarilor semnatare ?
    Problema Romaniei nu este colectarea ci iesirea din mortificarea economiei denumita de FMI stabilitate si cresterea veniturilor statului prin reconstructia sectorului de stat din economie. Nu din infrastructura face tara bani ci din industrie. Vrem ?
    • +1 (1 vot)    
      scrii sau rationezi? (Duminică, 4 martie 2012, 11:04)

      pragmatic [anonim] i-a raspuns lui Liviu Stoian

      Cateva intrebari simple: A. Marea Industrie cere mul capital (o linie auo cere peste 2 mld USD investitie). De unde vine acest capital? B. marea industrie este intens robotizata -ca sa iasa la costuri- si deci NU (prea) produce joburi, adica costul per job e urias. De unde sa vina deci joburi? C. Ca sa industrializezi prin IMM trebuie sa produci mai ieftin (de ex.) decat chinezii. Ai volume de productie pt. asta? D. La tot ce produce marea industrie ai concurenta MARE chiar in iteriorul UE. Furi piata de la nemti (de ex) fara ca ei sa se opuna? Sau ai gasit o metoda prin care sa-i scoti de pe piata? PS. nu cred ca marxismul sec.XX se mai aplica si azi, indiferent ce cred USL despre asta.
  • +1 (1 vot)    
    hmmm (Duminică, 4 martie 2012, 3:25)

    Elle [anonim]

    Sunt economist, dar mi-a fost greu sa urmaresc articolul. As vrea sa clarific un lucru in termeni (mai) simpli:

    Teoria Ricardiana a neuTralitatii: pornind de la un buget pe zero (cheltuielile guvernului=incasari din impozite), daca guvernul scade impozitele, cetatenii AR TREBUI sa economiseasca banii extra pe care ii primesc. In conditiile in care cheltuielile guvernului nu se schimba, dupa acordarea de 'tax cuts', bugetul va intra pe deficit. Cum va fi platit deficitul (teoretic, guvernul nu poate sa ruleze ad infinitum o schema Ponzi)? Initial, prin imprumutarea de bani, si pentru a plati inapoi imprumuturile, guvernul va trebui sa creasca taxele la nivelul anterior, plus dobanda (!!!!). Ricardian Equivalence zice ca cetateanul NU AR TREBUI sa isi modifice consumul, dar cu totii stim ca asta nu se va intampla la nivelul intregii economii. Teoria Ricardiana e un principiu/ o propunere, nu se intampla in realitate!!!!

    Ca sa mai scriu ceva - multi economisti scriu in JME. De obicei, se mentioneaza autorul(ii) si titlul articolului (jurnalul, nu prea...). (Cum ar fi: Hotnews.ro a scris un articol despre deficit.) just sayin'
  • +1 (1 vot)    
    Pact (Duminică, 4 martie 2012, 10:37)

    Gheorghe Buhac [anonim]

    Toata lumea cauta explicatii care mai de care mai fanteziste , nimeni nu vrea sa v ada realitatea si anume aceea ca GOANA DUPA PROFIT CU ORICE PRET A ADUS ECONOMIILE IN CRIZA .
    Acesti ilustri economisti ai patratelelor nu sunt in stare sa inteleaga ca nu poti creste pretul la nesfarsit fara ca la un anumit moment economia sa nu mai stie incotro sa o ia .
    Au aparut si explicatii :CRIZA DE INREDERE ; CRIZA DE FORTA DE MUNCA coroborata cu MIGRATIA MASIVA A POPULATIEI - NIMENI NU VORBESTE DE ESCALADAREA PRETURILOR - in scop de profit binenteles - ACUM 10 ANI PRETUL PETROLULUI ERA 20 $/ BARILULUL ; PRETUL GAZELOR ERA 36 $/1000 mc : PRETUL CARBUNELUI ERA 32 $ /to - oare chiar nu vedeti unde se afla adevarata cauza a dezastrelor economice din lume ?
    Gheorghe Buhac
  • 0 (0 voturi)    
    Trebuie sa reducem cheltuielile bugetare (Duminică, 4 martie 2012, 13:06)

    privatul [anonim]

    Ca sa avem crestere economica si sa reducem evaziunea fiscala ar trebui sa dam afara 30% din personalul bugetar , sa se desfiinteze multe agentii guvernamentale parazite apoi sa se reduca taxele si impozitele pentru a da o gura de oxigen economiei private.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version