Un foarte apropiat de-al meu are o firma. Firma trebuie inscrisa in Registrul operatorilor intracomunitari. Acest lucru nu se poate face online (ma refer la plata taxelor samd). Musai e de mers la Posta, achitat taxe, chitanta Trezorerie samd. Cu astea te duci la Politia de sector sa iti faci cazierul, fundamental necesar. La Politie ti se spune ca nu le merge momentan sistemul.Intrebi daca sa revii peste un sfert de ora, o ora…maine dimineata..? “Aaaaa, nuuuu, nici vorba!”, zice vocea de dupa ghiseu. Peste o saptamana, ca dureaza!, scrie Dan Popa pe blogul lui.

Dar iti ofera o alternativa. Sa mergi la o alta sectie de Politie, situata la Mamadracului, unde sistemul IT functioneaza. Te sui in taxi si te duci. Ajungi si afli ca mai ai de stat cam doua ceasuri ca programul nu incepe cand crezi tu ca incepe. Il rogi pe Omul_cu_cascheta sa te inteleaga ca ai de facut si alte drumuri in ziua aia , de dat salarii samd. Omul_cu_cascheta te intelege. Cel putin asa se intelege din privirea lui in gol cand aude cuvantul “salariu”. Raspuns final: nu se poate!.

  • O cafenea de fite in centrul Capitalei. Ora 10,45. Urma sa ma intalnesc la 11 cu niste “derectori” din Big 4. Ma pun la o masa (localul e gol-golut). Vine un chelner, ii spun ca vreau un espresso, se uita la mine lung si pleaca. Il urmaresc cu privirea. Nici vorba sa mearga spre aparatul de cafea. Aranjeaza niste liste de meniuri. Ma uit la ceas. Poate-poate…La 10,57 vine iar. Repet comanda. Un espresso!. “Doar atat?”, ma intreaba. Imi venea sa-i zic: Nu frate, mai da-mi un Cohiba Esplendidos si WSJ-ul de azi. Ma abtin, vazandu-i pe cei care m-au invitat cum tocmai intra in local. Ei  cer un cappuccino dublu, cu spuma de lapte. “Adica simplu”, zice chelnerul. Nu, raspund corporatistii, adica DUBLU, din care am servit  luni, tot aici. “N-am, zice individul” , parasind masa. In final, ca sa n-o lungesc, eu m-am trezit cu o cafea filtru, iar corporatistii cu un fel de cappuccino. Vrem chitanta sau bon fiscal? De ce nu i-am spus din timp???
  • Discutie cu o firma de stat, care a luat bani europeni in schimbul carora s-a angajat ca la termenul X sa livreze produsul Y. Sun si intreb (era a doua zi dupa termen) daca au livrat. “Vezi-ti dom`ne de treaba. Avem vreme”, zice responsabilul. Pai trebuia sa faceti azi livrarea datelor. “Asa, si?”, imi zice Vocea. Cine o sa ma dea afara daca nu livrez azi? Suna-ma (tutuiala ma irita cand vine vorba de mitocani)  saptamana viitoare!”, zice si imi tranteste telefonul.
  • Discutie la o alta institutie. “Dom`ne stii ca X voia sa se angajeze la noi?”, ma intreaba. Da, zic, sigur ca stiu. E si ruda cu insusi seful al mare. Si din cate stiu, voi i-ati facut lui o oferta de angajare, nu v-a trimis el cv-ul la sectiunea de angajari, zic. “Pai tata, fii atent. Omul asta are blog!”, zice transpirat interlocutorul. Stiu zic, are un blog foarte bun.  “Lasa asta. Pe blogul lui de c…..acat uneori critica politicile pe care le ducem noi. Mi se rupe ca are sau nu dreptate, dar cata vreme nu vedem bunavointa din partea lui, nu are ce cauta la noi”. Firma e tot de stat, iar X e un consultant independent. Cu alte cuvinte il cheama la ei, ii fac o oferta tentanta financiar, dar ii cer sa se potoleasca cu criticile.

Citeste si comenteaza pe blogul Hymerion.ro