Studiu: Cat de mult a contribuit criza politica la deprecierea leului?

Vineri, 24 august 2012, 11:23 Economie | Finanţe & Bănci

"Deprecierea leului in perioada cuprinsa intre 31 mai si 31 iulie 2012 a fost cauzata in intregime de elemente interne, factorul de variatie calculat prin raportare la celelalte monede fiind supraunitar. Tendinta regionala in aceasta perioada a fost de apreciere, in timp ce leul s-a depreciat. In cele sase saptamani care au urmat suspendarii presedintelui pana la inceputul lunii august, leul a scazut cu 4%, in timp ce zlotul si forintul s-au apreciat cu 3, respectiv 2 procente. Calculul nostru arata ca in absenta crizei politice leul s-ar fi apreciat sau ar fi ramas constant (dat fiind ca BNR are o strategie de mentinere a cursului intre anumite limite; de altfel, interventiile masive ale BNR pe piata valutara nu au reusit sa impiedice deprecierea)", se arata in Studiul "Cat de mult a contribuit criza politica la deprecierea leului?" al CRPE, semnat de Oana Maria Georgescu.
Citeste in atasament studiul integral

"Aceasta depreciere arata scaderea increderii pietelor financiare in economia romaneasca, scadere alimentata de criza politica si de asteptarile negative legate de anul electoral (alegerile parlamentare din toamna). Batalia deschisa dintre Presedintele Basescu si guvernul social-liberal se va transforma cel mai probabil intr-un razboi rece, care va afecta procesul de luare a deciziilor. Politicienii romani ar trebui sa gaseasca o modalitate de a defini coabitarea si sa o faca functionala, altfel problemele pe termen scurt vizibile in devalorizarea leului se vor transmite economiei reale, ducand la cresterea inflatiei, la declinul consumului si investitiilor si la conditii mai dure de refinantare a datoriei publice", se arata in studiul citat

• De ce conteaza politica pentru economie?

In data de 18 aprilie 2011, S&P a retrogradat ratingul pe termen lung al Statelor Unite la "AA +" din cauza datoriei externe si a riscurilor politice. Dezbaterea in jurul politicii fiscale in SUA a dat nastere la ingrijorari cu privire la eficacitatea, stabilitatea si predictibilitatea politicilor americane. Consecintele scaderii rating-ului pentru investitorii americani au fost mai mici decat se preconizase, deoarece obligatiunile americane au fost in continuare percepute ca investitii sigure.

Pentru economiile mai putin solide insa, instabilitatea politica este costisitoare. Raportul nefast intre slabiciunile structurale si instabilitatea politica este evident in cazul Ungariei. Criza politica din Ungaria a fost partial declansata de politicile controversate adoptate ca raspuns la o recesiune prelungita, precum restrangerea independentei Bancii Centrale, o "taxa de criza" pentru banci, nationalizarea fondurilor de pensii private sau decizia de a forta bancile sa absoarba pierderile generate de credite neperformante acordate persoanelor fizice. Astfel, cresterea economica redusa a catalizat excesele pe plan politic, care la randul lor au adancit recesiunea economica.

Dupa cum se poate observa in evolutia Industrial Confidence Index, asteptarile legate de cresterea economica devin tot mai pesimiste incepand cu aprilie 2012, corelate cu trendul recesionist din zona euro1. Rata inflatiei se preconizeaza a creste peste tinta de 3%, pana la 3,53% in al treilea trimestru al anului 2012, in timp ce investitiile straine directe au scazut cu 28%, iar investitiile de portofoliu au scazut cu 9% in iunie 2012 fata de aceeasi perioada a anului 20112. In plus, seceta prelungita isi va aduce si ea aportul la scaderea ratei de crestere in urmatoarea perioada.

Teoria economica arata ca pe termen mediu spre lung, diferentele dintre asteptarile cu privire la indicii macroeconomici de baza a doua tari se reflecta in rata de schimb spot. Este greu de crezut ca aceste perceptii macroeconomice s-au modificat radical in ultima perioada determinand deprecierea substantiala observata in
lunile iunie si iulie. Mult mai plauzibila este combinatia perspectivelor scazute de crestere cu incertitudinile privind vointa clasei politice de a stabiliza situatia interna si de a stimula cresterea. Aceasta scadere a increderii investitorilor genereaza iesiri de capital, ceea ce pune presiune asupra leului.
Citeste din atasament studiul integral