Grecia a facut o lista cu 40 de insule nelocuite si pe care ar putea sa le concesioneze pentru cel mult 50 de ani in intentia de a reduce datoria publica, tara fiind sub o presiune crescanda din partea creditorilor internationali pentru reporni programul estential de privatizari in vederea primirii ajutorului international, relateaza The Telegraph.
"Am identificat locatii care au teren bun, sunt apropiate de continent si au o infrastructura bine dezvoltata si, in acelasi timp, nu reprezinta un risc la securitatea nationala, a declarat Andreas Taprantzis, director executiv pentru locuinte la Fondul Elen de Dezvoltare a Activelor Statului, intr-un interviu la Atena.
El a adaugat si faptul ca "legislatia actuala nu ne permite sa le vindem direct si nici nu dorim sa o facem".
Fondul va trebui sa atraga din vanzarea activelor statului 50 miliarde euro pana in anul 2020 pentru a intruni conditiile impuse pentru primirea ajutorului extern in valoare totala de 240 miliarde euro.
Cum inspectorii internationali sunt prezenti la Atena pentru a verifica starea tarii in vederea primirii ultimei transe din ajutorul financiar, primul ministru grec, Antonis Samaras, a declarat ca exploatarea comerciala a unor insule ar putea genera veniturile necesare care sa convinga creditorii externi sa continue sa finanteze tara.
Lista include insule cu suprafete ce variaza intre 500.000 de metri patrati si 3 milioane metri patrati si care pot fi dezvoltate in statiuni turistice integrate de lux prin concesiuni pe o perioada de timp cuprinsa intre 30 si 50 de ani, a precizat Taprantzis.
Fondul a anuntat un plan de actiune pentru a grabi programul de privatizari al tarii.
Fondul a evaluat 562 din cele 6.000 de insule si insulite ale Greciei. Chiar daca unele sunt deja detinute de persoane private, precum Skorpios - detinuta de Athina Onassis - statul detine insule ca Fleves, care este aproape de zona de coasta a statiunii Vouliagmeni, si un cluster format de trei insule apropiate de Corfu. Insa, Taprantzis a refuzat sa mentioneze vreo insula.
Legea ar trebui modificata pentru a permite dezvoltarea proprietatilor publice de catre parti terte si pentru a reduce numarul de permise de constructie, de mediu si zonale necesare inainte de a implementa un astfel de proiect.
Vanzarea directa a unui domeniu public este o problema sensibila din punct de vedere politic in Grecia. In 1996, Grecia si Turcia aproape ca au declansat un razboi asupra cine este proprietarul insulei nelocuite Aegean, cunoscuta in Turcia drept Kardak.
O propunere facuta anul trecut de creditorii Greciei pentru cresterea veniturilor obtinute din vanzarea activelor, inclusiv proprietati, a intalnit opozitia premierului de atunci, George Papandreou, cel care a spus ca legislatia interzice astfel de vanzari.
Tara a obtinut doar 1,8 miliarde euro din programul sau de privatizari, generand critici din partea oficialilor europeni, care a acuzat guvernul elen ca nu se misca suficient de rapid pentru a-si reduce datoria publica.
Lunile de negocieri cu privire la restructurarea datoriei tarii de la inceputul acestui an, cea mai mare din istorie, si cele doua etape de alegeri electorale generale care au amenintat statutul de membru al Greciei in zona euro au contribuit de asemenea la intarzierea privatizarilor.
