Efectele adanci ale crizei globale par sa fi ajuns in cele din urma in China. Turbulentele vor fi din ce in mai mari de acum, iar viitorul presedinte, Xi Jinping - daca va fi numit - se va confrunta cu un peisaj complet diferit de predecesorii sai, scrie editorialistul cotidianului britanic The Telegraph, Ambrose Evans-Pritchard, intr-un articol care analizeaza situatia economica si politica a Chinei si perspectivele acesteia.

Cu cat aflam mai multe cu privire la planurile vaste de stimulare ale Chinei, cu atat mai indepartate acestea par.

Revista chineza Caixin scrie - cu neincredere - ca lista de obiective pentru parcurile industriale si megaproiectele dezvaluite de autoritatile chineze a ajuns la 15 trilioane de yuani dupa unele estimari. Aceasta suma reprezinta 2.300 miliarde sau aproape de aceasta valoare, de patru ori mai mare fata de cheltuielile facute dupa criza Lehman Brothers in 2008, o politica ce a impins investitiile la un nivel record, de 49% din PIB, si care acum este consierata ca a fost o greseala.

Insa, Caixin afirma de asemenea ca autoritatile sunt pe cale sa ramana fara 'bani usori'. Taxele pe transferurile de teren pentru cele mai mari 300 de orase au scazut cu 38% in ultimul an. Veniturile fiscale ale guvernului au crescut cu 8%, insa cheltuielile s-au majorat cu 37%. "Zilele bune in care visteriile guvernului erau pline pana la refuz s-au terminat", spune aceasta.

Mark Williams, de la Capital Economics, a afirmat ca impulsul fiscal este un miraj. Cea mai mare parte a planurilor de infrastructura rutiera si feroviara sunt deja implemente.

Cheltuielile se vor intinde pe mai multi ani. "Putem sa nu vedem niciun semn a unei noi stimulari. Aprobarile proiectelor sunt interesante doar pentru ca guvernul a decis sa le publice", declara Williams.

De asemenea, avantajele competitive ale Chinei fata de SUA si alte tari s-au diminuat, scrie The Telegraph.

Un nou raport al PricewaterhouseCoopers (PwC), denumit "O reintoarcere a productiei SUA" ("A Homecoming for US Manufacturing") precizeaza ca acum este mai ieftin pentru clustere intregi ale industriei americane sa produca acasa, mai aproape de pietele lor.

Firmele se reintorc pentru a-si reduce costurile de transport si de depozitare si pentru a beneficia de avantajul gazelor ieftine de sist. Dolarul mai slab ar fi un alt argument.

PwC precizeaza ca SUA au recuperat un avantaj de cost de 2% in productia de otel in fata Chinei, cel putin pentru piata nord-americana. SUA pot beneficia de avantaje si in alte domenii: produse chimice, metale primare, produse electrice, masinarii, hartie, echipamente de transport si lemn, in aceasta ordine.

Acest lucru nu l-a oprit insa, duminica, pe candidatul Republican la presedintia Statelor Unite ale Americii, Mitt Romney, sa acuze China de faptul ca "a furat" locuri de munca si de "manipularea monedei nationale".

El trebuie sa tina pasul cu literatura de specialitate, mentioneaza publicatia. Yuanul nu mai este subevaluat semnificativ. Nomura, cea mai mare companie de brokeraj japoneza, crede ca, pana in 2014, China va avea deficit de cont curent.

Google isi creeaza gadget-ul Nexus Q in Statele Unite. General Electric si Ford se orienteaza catre intreprinderile de acasa.

Intr-un studiu realizat de Boston Consulting Group, "The end of easy growth" ("Sfarsitul cresterii usoare" ), publicat saptamana trecuta, grupul avertiza ca marja de profit a principalelor companii chineze s-a redus dupa 2009. Anul trecut aceasta a fost de 11%, comparativ cu 18% pentru firmele de la nivel global.

Grupul a studiat 50 de companii care cresc rapid, concluzionand ca ele sunt intr-un "punct de cotitura istoric": fie acestea fac schimbarile necesare pentru a intra in marea liga globala, cum au facut firme precum Vale (Brazilia), Cemex (Mexic) sau Wipro (India), fie risca sa ramana in urma.

Banca Mondiala a adus in mare parte acelasi argument intr-un raport publicat la inceputul acestui an, alaturi de Centrul de Cercetare a Dezvoltarii al Beijing-ului. Documentul spunea ca modelul de crestere economica concentrat pe exporturi, lansat de Deng Xiaoping in urma cu 30 de ani este depasit. China risca sa intre intr-o "capcana a venitului mediu" daca nu realizeaza reforme pentru piata libera.

"Inovatia la frontiera tehnologica este destul de diferita in natura fata de recuperarea tehnologica. Acest lucru nu este ceva care sa poata fi obtinut prin planificare guvernamentala", scrie el.

Premierul Wen Jiabao este de acord, insa exista si alti lideri din cadrul Partidului Comunist care cred ca criza din 2008-2009 a reabilitat puternic controlul partidului asupra industriei si sistemului bancar. Aceasta nu a facut insa un astfel de lucru.

Poti spune ca reechilibrarea Est-Vest a costurilor cu forta de munca este doar ceea ce lumea are nevoie. Intrebarea este daca poate tolera China un astfel de soc.

"Beijingul va experimenta o incetinire economica foarte serioasa si cred ca acest lucru a inceput deja", spun economistii. "Guvernul incearca acum sa stabilizeze economia, insa instrumentele acestuia sunt foarte limitate. Daca nu va schimba lucrurile, atunci ma astept la neliniste sociala uriasa si raspandita".

Un alt economist, Albert Edwards, de la Societe Generale, crede ca incetinirea Chinei a atins un punct de inflexiune. Balanta de plati a fost in deficit in al doilea trimestru. Iesirile de capitaluri au afectat surplusul comerical, iar rezervele internationale s-au redus.

Sa nu uitam ca acumularea de rezerve - un efect advers al tinerii la un nivel redus scazut al yuanului pentru a creste ponderea exporturilor - a fost cauza primara a bulei creditarii din China.

Astfel, China a fost fortata automat sa importe politica monetara a SUA, care a fost prea relaxata pentru nevoile unei economii emergente, supraincalzind economia, asa cum Alan Greenspan a avertizat in acea perioada.

Acum procesul pare sa se inverseze. Lombard Street Research estimeaza ca iesirile de capitaluri au atins 320 miliarde de dolari in 2011.

Este din ce in ce mai clar ca efectele adanci ale crizei globale si scaderea prelungita pare sa fi ajuns in cele din urma in China. Turbulentele vor fi mai mari de acum, iar viitorul presedinte, Xi Jinping - daca va fi - se va confrunta cu un peisaj complet diferit de predecesorii sai.