Gigantul energetic rus Gazprom s-a oferit sa restructureze sectorul bancar cipriot in schimbul obtinerii dreptului de explorare a gazelor naturale de pe teritoriul cipriot, scrie presa elena. Potrivit unor surse, oferta ar fi fost respinsa. "Presedintele nu are de gand sa discute acest plan, deoarece el vrea o solutie care sa vina din partea UE", a declarat o sursa anonima. La scurt timp dupa respingerea propunerii Gazprom, Anatoli Aksakov, seful Asociatiei Bancilor Regionale din Rusia si membru al Consiliului de administratie al Bancii Centrale a Rusiei a declarat prin intermediul Interfax ca sistemul bancar din Cipru nu este de incredere si ca ii sfatuieste pe cetatenii rusi sa isi retraga depozitele din Cipru.
Parlamentul cipriot urmeaza sa se reuneasca de urgenta luni pentru a incepe procedurile de ratificare a planului de ajutor financiar in valoare de 10 miliarde de euro negociat cu Uniunea Europeana, plan ce presupune aplicarea unei taxe exceptionale asupra depozitelor bancare - altfel spus, retinerea unei cote din fiecare depozit. Presedintele cipriot Nicos Anastasiades, revenit sambata seara in tara de la Bruxelles, urma sa rosteasca duminica un discurs pe aceasta tema in Parlament si sa adreseze un mesaj natiunii, insa acestea au fost amanate, de asemenea, pentru luni. Pe de alta parte, agentia AFP a cerut parerea mai multor analisti economici, care considera ca masura fara precedent de a impune o taxa exceptionala pentru depozitele bancare risca sa destabilizeze economia Ciprului - un centru financiar major, si sa provoace probleme pe termen lung.
- Ce prevede controversatul acord de salvare
Cu scopul de a isi reduce participarea la acest imprumut, dupa ce Nicosia a solicitat 17 miliarde de euro, creditorii i-au cerut sa instituie o taxa exceptionala, in cuantum de 6,75% asupra tuturor depozitelor bancare in valoare de pana in 100.000 de euro si de 9,9% pentru cele ce depasesc acest prag.
Masura solicitata de ministii de Finante din zona euro este una fara precedent in pachetele anterioare de salvare. Se estimeaza ca aproape jumatate din depozitele din bancile cipriote apartin cetatenilor rusi non-rezidenti.
Aceste prelevari, menite sa colecteze 5,8 miliarde de euro, vor fi aplicate tuturor persoanelor rezidente pe insula. Taxele pe capital si dobanzile depozitelor vor fi compensate integral, prin distribuirea de actiuni, a precizat ministrul Finantelor, Michalis Sarris.
In cadrul negocierilor sale cu UE si FMI, Guvernul a fost nevoit sa cedeze, de asemenea, si in privinta altei linii rosii si sa accepte cresterea impozitelor asupra intreprinderilor.
Cipru a obtinut un ajutor in valoare de 10 miliarde de euro, cu o contributie din partea FMI in valoare de un miliard, potrivit unei surse diplomatice europene. La final, datoria cipriota va fi de 100% din PIB, in 2020.
3
18
