Reducerea contributiilor de asigurari sociale va avea un impact negativ asupra bugetului general consolidat de 4,4 miliarde lei/an pentru fiecare din urmatorii cinci ani, iar pentru acest an impactul este estimat la minus 850 milioane lei, se arata in nota de fundamentare a proiectului privind reducerea cu 5 p.p. a taxarii muncii, publicat de Finante. Reducerea CAS la angajator a fost o masura trecuta in programul de guvernare dar nu a fost aplicata din cauza ca nu se gasisera bani care sa acopere golurile la buget pe care le crea. Dealtfel, la recenta vizita a FMI si CE la Bucuresti, aceasta a fost si unul dintre cele mai sensibile subiecte de discutie, alaturi de cel privind guvernanta corporatista. (vezi proiectul integral in atasament)

Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale va fi foarte greu de realizat, daca nu se imbunatateste colectarea incasarilor, in conditiile in care in primul trimestru nerealizarile la buget au fost de peste un miliard de lei din taxe si impozite, a spus si Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

De cealalta parte, nimeni nu contesta ca taxarea muncii este foarte ridicata in Romania, iar nevoia unei relaxari se simtea. Dealtfel, chiar si nota de fundamentare a proiectului vorbeste despre "existenta pe piata muncii a unei mari presiuni fiscale asociata nivelului ridicat al contributiilor de asigurari sociale (...) care determina necesitatea diminuarii sarcinii fiscale suportate de angajator, luand in considerare faptul ca doua treimi din contributia datorata la sistemul de pensii reprezinta contributia angajatorului. Astfel, Romania se confrunta cu o rata scazuta a participarii pe piata muncii cu forme legale, iar costul ridicat al muncii pentru angajator, determina o cerere redusa de forta de munca".

Regresia sistemului romanesc de impozitare a muncii generata de nivelul cotelor contributiilor sociale, care actioneaza ca un factor descurajator pentru ocuparea fortei de munca si pentru stimularea mediului de afaceri si a investitiilor. In plus fata de aparitia unei poveri fiscale crescute asupra fortei de munca, sistemul asigurarilor sociale sufera distorsiuni care reduc baza impozabila pentru contributiile la pensii, dar si pentru asigurarile de sanatate.

Impactul negativ generat de aceasta masura va fi compensat pe anul 2014, din veniturile incasate suplimentar din impozitul pe constructii, fata de sumele proiectate in Legea bugetului de stat. Astfel, impozitul pe constructii proiectat pentru anul 2014 in valoare de 488 mil. lei, a fost declarat in valoare de 1449 mil. lei si incasat la primul termen de plata in suma de 710,4 mil lei.

In anul 2015, impactul negativ va fi compensat prin:

• cresterea veniturilor bugetare incasate ca urmare a implementarii de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala a masurilor de eficientizare a sistemului de colectare a veniturilor bugetare si de crestere a gradului de conformare voluntara, atat la declarare cat si la plata. In acest context, se incadreaza masurile destinate cresterii volumului incasarilor la bugetul general consolidat, intreprinse de ANAF privind :

- proiectul destinat imbunatatirii permanente a sistemului de colectare a impozitelor si taxelor ce vizeaza recuperarea arieratelor fiscale inregistrate de contribuabilii mijlocii ;

- proiectul destinat prevenirii si combaterii muncii nedeclarate si/sau subdeclarate, in scopul sprijinirii concurentei loiale in mediul de afaceri si a protejarii angajatilor prin cresterea nivelului de securitate sociala;

- modificarile survenite asupra Legii insolventei nr. 85/2006 vor permite recuperarea debitelor curente si diminuarea volumului arieratelor;

- finalizarea demersurilor necesare organizarii activitatii Directiei Generale Antifrauda Fiscala, asigurandu-se operationalizarea completa a acestei structuri;

- dezvoltarea analizei de risc generalizata la nivelul intregii activitati de administrare fiscala, in baza informatiilor de natura fiscala despre contribuabili, precum si dezvoltarea aplicatiilor informatice in vederea efectuarii de analize ale rezultatelor actiunilor de inspectie fiscala, in scopul confirmarii criteriilor de risc si a furnizarii de informatii pentru analizele de risc viitoare;

- intensificarea verificarilor la persoanele fizice cu averi mari conform Codului de procedura fiscala si relansarea campaniei de notificare prin transmiterea de scrisori catre contribuabilii ce prezentau riscul de nedepunere a declaratiei de venit din strainatate;

- intarirea controlului vamal;

- continuarea simplificarii accesului contribuabilului la propriul dosar fiscal prin crearea posibilitatii de accesare a informatiilor privind propriile obligatii fiscale (S.M.S., e-mail) si a platii electronice a acestora ( card, S.M.S.) catre Trezorerie;

- continuarea simplificarii declaratiilor fiscale precum si dezvoltarea declararii electronice;

- implementarea procedurilor si dezvoltarea unui sistem informatic pentru realizarea schimbului automat de informatii cu statele membre UE incepand cu anul 2015 in conformitate cu prevederile Directivei 2011/16/UE.

•  cresterea pe termen mediu a obligatiilor la bugetul general consolidat ca urmare a efectelor de multiplicare economica determinate de aceasta masura, ce decurg din cresterea investitiilor si crearea de noi locuri de munca.

Ce urmareste masura?

• Cresterea fondurilor ramase la dispozitia angajatorului, surse care pot fi folosite pentru crearea de noi locuri de munca, contribuind astfel la cresterea bazei de calcul a contributiilor sociale.

• Cresterea numarului de contribuabili, implicit eficientizarea raportului contributii/beneficiari si a masei de impunere, respectiv cresterea veniturilor asupra caruia se aplica contributia.

• Stimularea mediului de afaceri si reducerea ratei efective de taxare a muncii.

• Crearea de noi locuri de munca, diminuarea fenomenului  muncii neformalizate si implicit asigurarea prestatiilor acordate din sistemele de asigurari sociale (servicii medicale, indemnizatii pentru boala si maternitate, indemnizatii de somaj, pensii).