Statistica a comunicat vineri numarul mediu de pensionari (5,3 milioane) si pensia medie lunara a acestora (846 lei). Pensiile lor trebuie platite din contributiile celor 4,5 milioane de salariati. In 1990 erau 8,1 milioane de salariati si 3,5 milioane de pensionari, daca ne aducem bine aminte. Dincolo de comunicatul de presa al INS, n-ar strica sa observam cateva lucruri pentru a ne da seama de ce suntem in situatia in care suntem. Inainte de a trece in revista observatiile, as mai nota ceva: cresterea numarului de pensionari nu trebuie privita doar din punct de vedere al pensiei sau al sustenabilitatii sistemului de pensii, ci si din punct de vedere al consumului si chiar al inflatiei, scrie Dan Popa pe blogul Hymerion.ro

O societate a carei structura se modifica rapid in favoarea persoanelor in varsta isi va schimba si modul in care isi face cheltuielile (un batran are cu totul alte ppreferinte de consum decat un tanar), cu toate consecintele care decurg de aici (si care ar merita o privire viitoare mai atenta)

• 1. It`s politics, stupid!

Din pricini strict electorale,Guvernele care au trecut pe la Palatul Victoria au amanat fiecare cat a putut o reforma reala a sistemului de pensii. Cele de dupa `90 au permis pensionarea anticipata cu duiumul. Iesirile anticipate masive la pensie in 1990 de pilda au redus numarul de contribuabili cu circa 5% si au majorat numarul de pensionari cu peste 16% (aici studiul). Din datele disponibile, obtinute in urma unor controale efectuate in perioada 2010-2011, rezulta ca mediile ratelor de frauda, erori si coruptie inregistrate in Romania le depasesc pe cele cu care se confrunta tarile dezvoltate. Pierderile realizate prin erori, frauda si coruptie in sistemele de pensii publice, care pot fi recuperate ajung la 5% din cheltuielile cu pensiile ale bugetului de asigurari sociale de stat. In acest context, un calcul simplu arata posibilitatea unei recuperari a circa 2,5 miliarde de lei. Dar e mai simplu sa dam o amnistie fiscala, este? Numarul de pensionari a crescut foarte mult si ca urmare a unor masuri politice gresite luate dupa 1990, pentru ca, in loc ca marile intreprinderi de stat sa se restructureze prin disponibilizari, partidele politice au preferat alternativa pensionarilor anticipate pentru a evita miscarile sociale si pierderea de voturi.

• 2. Migratia externa. Pierdem masiv populatie activa prin migratie.

Din anul 1990, am pierdut aproximativ 2 milioane de oameni activi. Daca acest ritm se va mentine, contributorii se vor reduce disproportionat cu beneficiarii, iar sustenabilitatea va fi afectata. Mecanic (excluzand migratia), sistemul de pensii se prefigureaza sustenabil pana la nivelul anului 2030.Mai multe detalii, in cercetarea Statisticii din acest an, pe tema migratiei externe.

Dupa 2030, mai vedem noi ce-o sa fie. Potrivit unei cercetari a INS, 2,34 milioane de romani se aflau in strainatate, cei mai multi fiind din grupa de varsta a populatiei active.

• 3. Imbatranirea populatiei. 

Indicatorii de dependenta demografica confirma impovararea populatiei in varsta de munca, prin cresterea procentuala a populatiei neproductive, dependente. Cresterea raportului de dependenta demografica, alaturi de cresterea varstei medii si a celei mediane, probeaza tendinta de imbatranire accentuata a populatiei rezidente a Romaniei. In numai 2 ani, indicele de imbatranire a populatiei a crescut cu aproape 5 puncte procentuale (de la 101,8 in 2012 la 106,7 persoane varstnice la 100 persoane tinere in 2014), tragand inca un semnal de alarma cu privire la fenomenul acut de imbatranire demografica. Efectele demografice si economice ale acestei evolutii se vor resimti in timp si vor atrage schimbari la nivelul diferitelor subpopulatii (populatia scolara, populatia de varsta fertila, populatia in varsta de munca). Imbatranirea populatiei atrage, inevitabil, si imbatranirea fortei de munca, ceea ce presupune o adaptare a economiei, a pietei muncii si a conditiiilor de munca la aceste schimbari. Mai multe detalii, aici.

• 4. Politicienii nu gandesc pentru mai mult de un ciclu electoral, iar economia are nevoie de politici pe 3-5 cicluri electorale. Aici nu sunt prea multe de adaugat.

• 5. Concluzia? Elementar, dragul meu Watson: taxe si impozite mai mari, pentru a sustine deciziile (sau indecizia) politice debile

Urmarea? Pentru sustinerea financiara, inclusiv pentru realizarea unei protectii relative a ratei de inlocuire a castigului salarial prin pensie, au fost operate, incepand cu anul 1990, mai multe cresteri ale nivelului contributiei de asigurari sociale de stat. Astfel, rata medie a contributiei a crescut de la 14% in anul 1989 la 31,3% pentru conditii normale de munca, 36,3% pentru conditii deosebite de munca si 41,3% pentru conditii speciale de munca, in anul 2009.De aici. Si nu, viitorul nu pare deloc roz din acest punct de vedere.

Alte mici observatii:

Raportul salariati / pensionari: 3,3 /1 in 1990, va ajunge in ritmul actual la 0,4 / 1 in 2050

1 din 5 pensionari este "invalid"

Aproape 3,9 mil. pensionari au sub 1.000 lei/luna (adica 81% din total).

Pensiile sunt mai mari cu circa 20% decat pot finanta economia nationala si bugetul public de pensii; "Garantiile" sistemului public: la 1 leu contribuit, primesti pensie 0,25 de bani, adica un randament nominal de -75% (de aici)

Sistemul de pensii romanesc in cateva cuvinte:

Sistemul de pensii din Romania este un sistem atipic.care nu s-a referit numai la pensii, ci a integrat multe tipuri de prestatii pe termen scurt cum ar fi: maternitatea, concediile medicale, concediile de crestere si ingrijire a copilului, decesul, etc. Nu a existat o separare a contributiilor de asigurare in functie de prestatii, bugetele de asigurari sociale si executia acestora fiind elaborate si urmarite global. Pana in 1991, bugetul de asigurari sociale reprezenta un capitol al bugetului de stat.

MASURI POZITIVE:

-separarea bugetului de asigurari sociale de bugetul de stat in 1991 introducerea unor contributii diferentiate in functie de grupa de munca (in Romania existau trei grupe de munca. Primele doua grupe de munca dadeau posibilitatea iesirii anticipate la pensie cu pana la 10 ani (grupa I), respectiv cu pana la 5 ani (grupa II)). -Anterior, contributia de asigurari sociale era aceeasi, indiferent de grupa de munca, desi salariatul beneficia de o reducere substantiala a perioadei de contributie, implicit de o perioada mai lunga de beneficiu, comparativ cu persoanele lucrand in conditii de munca considerate normale.

MASURI NEGATIVE:

-Iesirea anticipata la pensie a celor care indeplineau conditiile de stagiu de cotizare cu pana la 5 ani inaintea implinirii varstelor standard de pensionare (55 ani pentru femei si 60 de ani pentru barbati). In numai 4 luni ale anului 1990, au iesit la pensie peste 400,000 de persoane, realizandu-se astfel primul dezechilibru important al ratei de dependenta.

- La puternica presiune a sindicatelor s-a revizuit legislatia privind grupele de munca, facand-o mult mai permisiva. In 1996, numarul persoanelor active incadrate in grupele I si II de munca s-a ridicat la cca. 3 milioane persoane, fata de cca. 300, 000 de astfel de persoane inainte de 1990. Urmarea a fost aceea ca, anual, peste numarul normal, demografic, de noi iesiti la pensie, ieseau la pensie anticipat intre 150.000 - 200.000 persoane.

-Introducerea in 1991 a noii legislatii a somajului si frica multora in fata acestei posibilitati, pe fondul unei permisivitati largi (in urma unor plati pe sub masa) a facut ca numarul pensionarilor de invaliditate, in special a celor de gradul III dar nu numai, sa creasca spectaculos.

-Intre 1990 si 2000 s-a inregistrat o crestere masiva a numarului de pensionari (cu o varsta medie de cca. 55 de ani) pe fondul scaderii puternice a numarului de contribuabili. Singura solutie la indemana guvernului (in lipsa unei reforme rapide si coerente) a constituit-o cresterea substantiala a contributiei de asigurari sociale (de la 14% in 1990 la 35% in 2002). Chiar si in aceste conditii, bugetul asigurarilor sociale a inceput sa inregistreze, inca din 1995 deficite. Acestea au devenit cronice, crescand anual. Acest lucru a fost favorizat si de cresterea evaziunii dar si de facilitatile si reesalonarile admise de administratie, in special pentru marile intreprinderi cu capital de stat, pastrate artificial in viata.

P.S.Tocmai citesc pe Mediafax: Potrivit ministrului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Rovana Plumb, de la 1 ianuarie 2015 toate pensiile vor fi indexate cu cinci procente, conform legii, iar momentan la nivelul ministerelor Muncii si Finantelor se lucreaza la o masura prin care ar putea fi majorate pensiile mici, tot de anul viitor. "Vom continua cu masurile reparatorii si le transmit celor care au muncit o viata ca vom continua si cu respectarea legislatiei in asa fel incat de la 1 ianuarie 2015 pensia sa fie majorata, conform legii, cu cinci la suta. De asemenea, vreau sa va spun ca vom lua in calcul si majorarea pensiilor mici incepand cu anul 2015. Acum lucram cu Ministerul de Finante", a declarat, joi, intr-o conferinta de presa sustinuta la Cluj-Napoca, Rovana Plumb. Ea a adaugat ca se va reveni si la acordarea de pensii speciale personalului navigant, aproximativ 1.800 de persoane, piloti si stewardese.

Comenteaza pe blogul Hymerion.ro