"Ca si remarca generala sunt si eu, asemenea majoritatii oamenilor care lucreaza in domeniu, impresionat de masurile curajoase pe care autoritatile intentioneaza sa le puna in practica. Indraznesc sa afirm ca este cel mai indraznet set de masuri fiscale de care am avut parte in ultimii 25 de ani, depasind ca impact si anvergura introducerea cotei unice din anul 2005. Cea mai dificila intrebare la care trebuie sa raspunda Guvernul este cu privire la sursele de acoperire a deficitului generat de aceste noi reguli, dar in opinia mea exista acum suficiente resurse in zona de economie subterana care ar putea acoperi cu succes gaura din bugetul de stat", spune Gabriel Sincu, director executiv in cadrul departamentului de asistenta fiscala al EY Romania.
Cea mai interesanta masura- spune Sincu- este dupa parerea mea cea referitoare la eliminarea impozitului pe dividende, o adevarata surpriza pentru toata lumea. La prima vedere idea este de salutat, intrebarea care se pune este insa in ce masura aceasta va descuraja investitiile in favoarea decapitalizarii intreprinderilor.Totodata, avand in vedere ca noile reguli vor face total neactractive sistemele de PFA se pune intrebarea daca nu vor incuraja un nou trend in ceea ce priveste evitarea taxelor salariale, revenindu-se la moda microintreprinderilor de la inceputul anilor 2000.
"Urmeaza un proces de analiza si dezbatere publica pe tema noilor acte normative, speram ca in urma acestuia sa reusim sa gasim un consens la nivelul tuturor jucatorilor din economie si sa putem avea incepand de anul viitor un cod fiscal adaptat timpurilor pe care le traim", conchide Sincu.
Reamintim ca masurile de relaxare fiscala propuse prin noul proiect de Cod Fiscal vor duce la neincasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei in patru ani, jumatate din suma fiind insa recuperata pe baza efectului pozitiv care va fi inregistrat in economie, potrivit estimarilor Guvernului, citate de Mediafax. Scenariul publicat in nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arata un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei in 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scaderea TVA cu patru puncte procentuale, de la 24% la 20%.
Tot pentru anul viitor, Guvernul se asteapta la o scadere a incasarilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directa a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzina, motorina, bere si bauturi alcoolice, precum si al eliminarii accizelor la cafea, blanuri si bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de crestere a accizelor la tutun.
Eliminarea impozitului pe constructiile speciale (taxa pe stalp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Intr-o alta prezentare a masurilor fiscale propuse, efectul brut al masurii se cifreaza la 1,6 miliarde lei.
Guvernul estimeaza ca in urma masurilor aplicate vor fi recuperate in urmatorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei in 2016, 3,75 miliarde lei in 2017 si 3,47 miliarde lei in 2018.
Astfel, pentru anul viitor, Executivul se asteapta recuperarea unor venituri de 6,4 miliarde lei dupa scaderea TVA (2 miliarde lei in plus chiar din TVA, pe fondul cresterii consumului, 1,9 miliarde lei CAS suplimentar, 0,6 miliarde lei din impozitul pe venit si alte 2 miliarde lei taxe si impozite din efect de multiplicare).
Tot la venituri recuperate, Guvernul anticipeaza un nivel de 1,53 milliarde euro pe accize si 1 miliard de euro ca urmare a eliminarii impozitului pe dividende.
Pentru 2017, cand proiectul de Cod Fiscal prevede scaderea CAS atat la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cat si la angajator, de la 15,8% la 13,5%, nota de fundamentare indica un impact negativ de aproape 8 miliarde lei, iar veniturile recuperate se situeaza la 3,75 miliarde lei, cea mai mare parte (2,7 miliarde lei) fiind chiar rezultatul masurii de taiere a CAS.
Finantele au trecut in nota de fundamentare un impact negativ pentru 2018 de 7,7 miliarde lei, din care 5,8 miliarde lei vor rezulta din reducerea cu inca doua puncte a TVA, de la 20% la 18%. Veniturile recuperate sunt estimate la 3,5 miliarde lei, din care 2,8 miliarde vor fi incasari suplimentare ca urmare a efectului pozitiv al reducerii TVA.
Pentru 2019, cand proiectul de Cod Fiscal prevede reducerea cotei unice cu doua puncte procentuale, de la 16% la 14%, Guvernul estimeaza un minus direct de 4,8 miliarde lei, compensat partial, cu 2,5 miliarde lei, de venituri recuperate.
Astfel, pentru intervalul 2016-2019, pierderea bruta de venituri bugetare se ridica la peste 37 de miliarde lei ( 8,4 miliarde de euro), in timp ce pierderea neta s-ar cifra la aproximativ 19 miliarde lei (4,5 miliarde euro).
Guvernul estimeaza un plus de crestere ecnomica din masurile de relaxare fiscala fata de prognozele actuale de 1,7 puncte procentuale in 2016, 0,6 puncte in 2017, 0,7 puncte in 2018 si 0,5 puncte in 2019.
Potrivit acestui scenariu si estimarilor oficiale, Romania ar urma sa inregistreze o crestere economica de 4,7% anul viitor, 3,9% in 2017 si 4,2% in 2018.
De asemenea, Guvernul se asteapta ca pana in 2019 sa fie create peste 500.000 de locuri de munca, din care 325.000 locuri de munca numai anul viitor.
0
0
