La 1 ianuarie 2015 populatia Romaniei dupa domiciliu a fost de 22,27 milioane de persoane, cea locuind la oras fiind majoritara ((56,4%,), in timp ce dupa sex, femeile sune mai numeroase (51,2%), a transmis vineri Institul National de Statistica. Statistica calculeaza doua tipuri de populatie: cea rezidenta si cea dupa domiciliu.

Populatia rezidenta reprezinta totalul persoanelor care au cetatenie romana, a celor straini si a celor fara cetatenie, care au resedinta obisnuita pe teritoriul Romaniei, pentru o perioada de cel putin 12 luni. Datele sunt utile in domeniul social (la calculul ocuparii si somajului, a ratei de scolarizare, venituri si cheltuieli per capita, numarul si ponderea persoanelor aflate in saracie si risc de excluziune sociala etc.) cu influente negative asupra politicilor nationale pentru educatie, pentru ocupare, pentru protectie sociala si incluziune sociala etc.

Populatia dupa domiciliu reprezinta numarul persoanelor, cu cetatenie romana si domiciliul pe teritoriul Romaniei, delimitat dupa criterii administrativ-teritoriale. Datele sunt folosite pentru asigurarea informatiilor necesare guvernantilor localisi pentru producerea de informatii utile pentru fundamentarea politicilor si

strategiilor locale.

Fenomenul de imbatranire demografica s-a accentuat, populatia varstnica de 65 ani si peste depasind numeric populatia tanara de 0-14 ani (3,41 milioane fata de 3,30 milioane de romani).

Fata de 1 ianuarie 2014, populatia dupa domiciliu din mediul urban a fost in scadere cu 0,4% iar cea feminina a fost in scadere cu 0,3%.

Procesul de imbatranire demografica s-a adancit, comparativ cu 1 ianuarie 2014 remarcandu-se scaderea ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) si cresterea ponderii populatiei varstnice (de 65 ani si peste). Daca la 1 ianuarie 2014 populatia de 0-14 ani detinea o pondere mai mare decat cea de 65 ani si peste in totalul populatiei dupa domiciliu, la 1 ianuarie 2015 raportul s-a inversat

Indicele de imbatranire demografica a crescut de la 99,7 (la 1 ianuarie 2014) la 103,5 persoane varstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2015).

Varsta medie a populatiei a fost de 40,7 ani, cu 0,3 ani mai mare decat la 1 ianuarie 2014. Varsta mediana a fost de 40,0 ani, in crestere cu 0,5 ani fata de 1 ianuarie 2014.

La 1 ianuarie 2015 cea mai mare pondere in totalul populatiei o detinea grupa de varsta 35-39 ani (8,6%). La masculin, ponderea acestei grupe de varsta a fost de 9,0%, iar la feminin de 8,2%.

Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mica decat cea a grupei de 5-9 ani (5,2%) si a celei de 10-14 ani (5,1%).

Aceasta imbatranire a populatiei reprezinta un pericol major pentru fondul de pensii, pentru ca sunt tot mai putini tineri care muncesc pentru a sustine tot mai multi pensionari. Raportul se dezechilibreaza ingrijorator, noteaza si Agerpres.

Estimarile Eurostat arata ca populatia Romaniei ar putea sa scada la 17,44 milioane persoane in 2060 (cu 12,9%) si la 16,34 milioane persoane in anul 2080 (cu 18,4%), in timp ce proiectiile Diviziei pentru populatie a ONU arata ca populatia Romaniei ar putea ajunge la 16,43 milioane persoane in 2060 si la 13,96 milioane persoane in 2080.

La 1 ianuarie 2014, populatia rezidenta a Romaniei se cifra la 19,942 milioane persoane, scazand pentru prima oara dupa 1968 sub 20 de milioane de persoane.

In perioada 2002-2014, populatia rezidenta a Romaniei a scazut cu aproape 1,7 milioane persoane (8%), cele mai semnificative scaderi fiind inregistrate in anii 2007 (cu 1,47%) si 2008 (cu 1,65%), in timp ce dupa anul 2010 se inregistreaza o relativa stabilizare, a afirmat presedintele INS.

El a aratat ca, pana in 2009, scaderea populatiei a fost determinata in principal de migratia externa, in timp ce dupa 2010 cauza dominanta a fost sporul negativ al populatiei (diferenta intre nasteri si decese - n.r.).

Potrivit INS, cauzele reducerii populatiei Romaniei au fost reducerea ratei natalitatii in ultimii 25 de ani, de la 16 la mia de femei in 1989 la 8,9 in 2013, cresterea varstei medii a mamei la prima nastere, de la 23,7 ani in 2000 la 26,2 ani in 2012, scaderea ratei de fertilitate, de la 66,3 nascuti-vii la mia de femei la varsta fertila (15-49 ani) in 1989 la 37,5 in 2012, dar si migratia externa.