Politica monetara isi stabileste sa atinga o tinta de inflatie in viitor. Motivul este simplu. Politica monetara are efecte dupa perioade lungi de timp, pana la 2 ani. Astfel, rata inflatiei de astazi este o combinatie intre deciziile de politica monetara din trecut, socuri cu efecte temporare prezente si asteptarile populatiei despre evoltutia viitoare a preturilor. Din luna iunie a acestui an preturile au inceput sa scada. Am intrat intr-o perioada de deflatie. O mare parte din scaderea preturilor s-a datorat scaderii de TVA pentru bunuri alimentare. Acesta este socul care are efecte in mare parte tranzitorii, scrie economistul Florin Citu pe blogul lui.
Teoretic ar trebui sa ignoram efectele acestui soc si tot teoretic efectele acestui soc dispar dupa 12 luni. Spun teoretic pentru ca o parte din acest soc se transfera in evolutia preturilor viitoare prin asteptarile pe care le creeaza in economie. Acest este al doilea element despre care spuneam ca influenteaza rata curenta a inflatiei. Ramane cel de-al treilea, deciziile de politica monetara din trecut.
Pentru a identifica efectul politicii monetare este nevoie de o introducere.
Evolutia inflatiei a surprins mereu banca centrala. Pana in 2013 inflatia masurata depasea mereu estimarile BNR. Dupa 2013 inflatia observata a fost mereu mai mica decat estimarile BNR. In iunie 2015 rata inflatiei a devenit negativa. In acel moment BNR a venit cu o explicatie partial adevarata: preturile scad pentru ca au scazut taxele. Foarte adevarat. Dar BNR vine si spune ca scaderea este temporara iar in spatele acestei scaderi exista presiuni inflationiste.
In primele comunicate dupa intrarea ratei inflatiei in teritoriul negativ BNR spunea ca rata inflatiei "ecraneaza" presiuni inflationiste. Dupa cateva luni, anunta ca rata inflatiei "poate sa ecraneze" presiuni inflationiste. In ultimul comunicat BNR a renuntat la aceasta poveste cu ecranatul.
Apare totusi un semn de intrebare. Desi spune ca efectele reducerilor de taxe sunt temporare BNR a estimat 8 trimestre de inflatie sub tinta. In acest moment au mai ramas 6 trimestre in estimarile BNR cu o rata a inflatiei sub tinta.
Nu este clar de ce BNR accepta o rata a inflatiei mult sub tinta aprope 4 ani la rand. Oricare ar fi motivul BNR transmite in acest moment semnale mixte. Pe de-o parte spune implicit ca nu crede in tinta de inflatie sau ca o ignora mai ales pentru ca nu intereseaza pe nimeni daca BNR nu-si indeplineste mandatul. Nu au existat niciodata, de exemplu, costuri pentru BNR sau pentru conducerea acestei institutii de pe urma faptului ca mandatul de a livra preturi stabile nu a fost atins. Pe de alta parte BNR stie ca inflatia sub tinta pentru o perioada asa lunga de timp inseamna conditii monetare mult prea restrctive in economie in trecut (crestere economica mai mica decat in conditiile in care inflatia era la tinta). Astfel, faptul ca BNR nu livreaza preturi stabile in conformitate cu mandatul ne duce la concluzia ca BNR urmareste alt obiectiv.
Citeste textul integral si comenteaza pe blogul lui Florin Citu.
